Generalul (r) Virgil Bălăceanu explică, într-o analiză pentru „Adevărul”, care este situația reală pe frontul din Ucraina și care ar putea fi salvarea ucrainenilor, într-un moment în care aceștia se apără tot mai greu de asalturile dezlănțuite ale mașinăriei de război rusească.

Trupele ucrainene reușesc încă să facă față cu greu rușilor. FOTO: Profimedia

Trupele ucrainene rezistă tot mai greu pe front în fața atacurilor concentrate ale rușilor, iar în paralel apărarea antiaeriană pare de la o zi la alta mai compleșită de rachetele și dronele inamicului. Numai în noaptea de miercuri spre joi, 28 august, un adevărat potop de 600 de drone și peste 30 de rachete balistice și de croazieră a lovit Kievul și a provocat 18 morți și pagube imense.

Sufocată încet de strânsoarea inamicului ca de un anaconda uriaș, armata ucraineană are puține soluții în fața puhoiului de soldați ruși. Mai mult, rușii au fost foarte aproape să spargă frontul în câteva rânduri. De atlfel, numeroși experți și analiști militari au estimat că situația este pur și simplu dramatică pe unele sectoare ale frontului lung de peste 1.000 de kilometri. Însă vestea bună este că nu e totul pierdut pentru ucraieni , care rezistă și acum cu stoicism. Cel puțin aceasta este părerea generalului (r) Virgil Bălăceanu, cel care a reprezentat România la Comandamentul NATO de la Bruxelles şi a fost şef al Brigăzii Multinaţionale din Sud-Est.

Situația operativă pe frontul ucrainean

Într-o analiză pentru „Adevărul”, generalul descrie situația delicată în care se află forțele defensive ucrainene, dar și eroismul acestora. Supuși unui asalt susținut al rușilor și loviți din toate pozițiile, cu bombe, rachete și drone, ucrainenii nu renunță la orașele - fortărețe care încă îi mai împiedică pe ruși să pornească într-un marș triumfal ce s-ar putea opri chiar la Kiev. Dacă Armata Rusă ar reuși să cucerească fortărețele din nordul și estul Ucrainei, în calea sa spre Kiev ar fi avantajată și de teren, dar și de faptul că nu ar mai exista suficiente fortificații ucrainene pentru a fi ținută suficient pe loc. Cu atât mai demn de laudă este efortul ucrainenilor, care plătesc curajul lor cu sânge, dar le provoacă inamicilor pierderi chiar de două-trei ori mai mari.

„Dacă e să ne referim la situația operativă, în zona Doneţk este destul de critică pentru forțele ucrainene, mai ales legat de un punct foarte important. E vorba de localitatea Dobropillia. Rușii ar vrea ca prin cucerirea Dobropillia să încercuiască într-o etapă imediat următoare Pokrovsk. Și de aici ei vizează crearea unor condiții favorable către centura fortăreței, mai ales către orașul Konstantinivka, centura fortăreței. Sunt patru orașe îngemănate, înlănțuite: Konstantinivka ca Drujkivka, Kramatorsk și Sloviansk. Este punctul critic pentru că efortul acelor ofensive ale rușilor e dat de direcția Pokrovsk, acum”, explică generalul.

Însă rușii nu se limitează la a pune presiune pentru a sparge frontul la Pokrovsk. În paralel, ei atacă și alte direcții.

Generalul Virgil Bălăceanu. FOTO: MApN

„Mai sunt și alte direcții în care încearcă să-și creeze condiții favorabile pentru asedierea centurii fortăreței, acelor patru orașe pe care le menționam. Aici, două localități trebuie avute în vedere - Lîman și Siversk. Însă, în general, apărarea ucraineană pe ansamblu rămâne activă, mai ales pe pătrunderea pe adâncime tactică a rușilor în zona Sumî. Sunt foarte multe contraatacuri pe care le încearcă ucrainenii și inclusiv pe direcția înspre Harkov, în apropierea orașului Vovceansk, pe care rușii nu au reușit să-l cucerească”, adaugă generalul.

Veste proastă, veste bună. La ce să ne așteptăm pe front

Potrivit spuselor sale, în acest moment, vestea bună ar fi că frontul este încă stabil. Există însă și o veste proastă.

„Frontul rămâne, într-o anumită proporție, stabil. Se poate întrevedea, lucrurile sunt însă incerte, pentru că de fiecare dată vorbim de așa anumita ceață a războiului, cum ne spune Clausewitz, dar posibil Pokrovsk și orașul Kupeansk să cadă în mâinile rușilor în această toamnă. Șansele rușilor de a-și realiza scopurile operației ofensive în zona Donbassului sunt extrem de improbabile, pentru că este un aliniament foarte bine pregătit pentru apărare, încă de la invazia din 2014. Și trebuie să luăm în calcul că rușilor, ca să ajungă de la Avdiivka, le-a luat aproape un an și jumătate. Și au asediat Avdiivka mai bine de un an de zile până în apropiere de direcțiile spre Pokrovsk. Vorbim de o distanță în linie dreaptă de aproximativ 50 de kilometri”, mai spune generalul.

De asemenea, rușii nu au reușit până acum să-și atingă scopul, chiar dacă au fost capabili să accelereze ritmul înaintării.

„Ritmul ofensivei a crescut în ultima perioadă în contextul ofensivei de vară, dar nu în mod deosebit. Nu au realizat până acum niciun obiectiv operativ-strategic. Nu au cucerit nicio localitate mai deosebită. Încă rezistă ucrainenii în zona Pokrovsk și încearcă să înlăture pericolul încercuirii, să nu permită căderea în mâinile rușilor a autostrăzii dintre Pokrovsk și Kostantinîvka, dintre Lâman și Sloviansk. Pe de altă parte, rezistă bine și în privința acțiunilor ofensive în zona Harkovului. Deci, din punct de vedere al evoluției situației, vom asista în continuare la un război de uzură, pentru că nu vedem nicio intenție a lui Putin pentru o încetare a focului și pentru semnarea unui armistițiu”, este concluzia generalului Bălăceanu.

Putin se bazează în acest moment pe faptul că ucrainenii rezistă tot mai greu, iar problema resursei umane îi afectează din plin.

„Frontul este însă într-o dinamică nu foarte puternică, iar resursele ucrainenilor nu sunt consistente, au un deficit mare, aproape 100.000 de militari. Ei încearcă să rezolve problema creșterii numărului de militari”, punctează generalul Virgil Bălăceanu.

Lovitura de maestru pe care ar putea-o planifica Sîrski

În această situație, generalul român consideră că ucrainenii ar avea o șansă de a acționa direct, cu un nou atac puternic asupra teritoriului Federației Ruse, la fel cum au atacat anul trecut Kursk. Mutarea surpriză care i-ar da Ucrainei o gură de oxigen și i-ar obliga pe ruși să-și domolească atacurile ar viza din nou teritoriul Rusiei. Mai exact, mutarea la care s-ar gândi generalul Virgil Bălăceanu ar fi un atac asupra oblastului rusesc Breansk.

„Dacă războiul va continua - și cel mai probabil va continua în acest an - ne putem aștepta și la alte lovituri prin surprindere, cum a fost în 2024 cea din Kursk. Și iau doar un scenariu, pentru că nu sunt generalul Sîrski (n.r. - Oleksandr Sîrskîi este comandatul Forțelor Armate ale Ucrainei) și nu pot eu să decid viitoarele planuri operaționale. Sigur, cu aprobarea politică a lui Zelenski, dar într-o altă conjunctură favorabilă s-ar putea să asistăm, cum am asistat la o lovitură puternică în Kursk și la incursiuni în Belgorod, de ce nu să asistăm în Breansk la o asemenea lovitură pentru a înlătura pericolul rus pe direcția Cernihîv înspre Kiev. Vorbesc de aceste direcții, pentru că Kievul a fost asaltat pe trei direcții, direcția principală dinspre Cernobîl, dar și alte două direcții secundare dinspre Cernihîv și dinspre Sumî. O astfel de lovitură în Breansk ar fi al doilea Kursk și i-ar putea lua din nou prin surprinde pe ruși”, conchide generalul Virgil Bălăceanu.