„Sunt ministru de opt ani şi nu am vorbit niciodată despre ceea ce s-a discutat la masa negocierilor”, a spus ea la o conferinţă de presă. „Ceea ce mă pune într-o situaţie puţin dificilă în acest moment”, a adăugat liderul social-democrat.

Într-un acord semnat de Stockholm şi Helsinki marţi în cadrul summitului NATO de la Madrid, cele două ţări nordice se angajează inclusiv în scris pentru a examina „prompt şi amănunţit” cererile turceşti de extrădare.

Nu a fost făcută nicio promisiune de a efectua efectiv aceste extrădari, iar Finlanda şi Suedia au amintit de atunci că procesul depinde de autoritate şi de instanţe independente.

Însă preşedintele turc Erdogan a evocat joi, la finalul summitului NATO, o „promisiune făcută de Suedia” în privinţa extrădării a „73 de terorişti”, ameninţând că reblochează aderarea Stockholmului la Alianţa atlantică dacă angajamentele nu sunt respectate.

Presată de mai multe ori duminică să spună dacă a fost făcută o astfel de promisiune, Andersson doar a repetat poziţia ţării sale: Suedia va continua să respecte legislaţia naţională şi internaţională, niciun cetăţean suedez nu va fi extrădat, decizia va fi la latitudinea autorităţilor independente şi a tribunalelor independente.

„Dacă nu sunteţi implicat în activităţi teroriste, nu aveţi de ce să vă faceţi griji”, a reafirmat ea.

Liderul suedez a susţinut prima conferinţă de presă de la întoarcerea ei de la summit, în timpul unei vizite pe insula Gotland din Marea Baltică.

Acesta găzduieşte la începutul fiecărei luni iulie o săptămână politică la care se reunesc în special liderii de partide. Dar este şi unul dintre locurile pe care armata suedeză le va consolida şi mai mult militar după invazia rusă a Ucrainei şi decizia suedeză de a intra în NATO