Nicușor Dan avertizează la CCR: algoritmii și IA pot anula vocea alegătorilor
Transformările radicale din spațiul virtual au schimbat definitiv modul în care electoratul se informează, generând riscuri majore pentru toate statele democratice. Prezent vineri după-amiază la dezbaterea „Societatea informaţională şi democraţia constituţională”, președintele Nicușor Dan a punctat că evaluarea unui proces electoral trebuie să depășească faza tehnică a centralizării sufragilor și să analizeze dacă oamenii își mai pot forma opiniile în mod liber și echilibrat.
„Nu mai suntem în situaţia în care legitimitatea unor alegeri să se rezume la numărarea corectă a voturilor. Trebuie să ne uităm la cum se desfăşoară campania şi, mai ales, la modul în care cetăţenii pot să-şi formeze opiniile”, a subliniat șeful statului în cadrul evenimentului organizat de Curtea Constituţională a României (CCR).
Algoritmii și inteligența artificială, noile amenințări la adresa votului
În discursul său, Nicușor Dan a identificat principalele pericole care distorsionează campaniile electorale moderne. Acesta a arătat că dreptul fundamental la informare este viciat atunci când opiniile autentice ale oamenilor ajung să fie îngropate de mecanismele rețelelor sociale.
„Aici avem nişte vulnerabilităţi în toate societăţile democratice: manipularea algoritmică, publicitatea politică direcţională, campanii inautentice de influenţă politică şi, în ultima vreme, utilizarea inteligenţei artificiale pentru producerea de materiale false. Pericolul pentru democraţie este că vocea legitimă a cetăţeanului riscă să nu se mai audă”, a explicat președintele.
Pentru a contracara aceste fenomene și a permite autorităților să intervină eficient, șeful statului consideră că este obligatorie o reformare a modului în care statul reacționează.
„Prima întrebare este cum reuşim să adaptăm cadrul instituţional - legislaţie pe de o parte, pe de altă parte funcţionarea în timp real a instituţiilor- astfel încât procesul de informare între cetăţeni în cadrul unei democraţii să fie echitabil”, a adăugat Nicușor Dan.
Anularea scrutinului din 2024, un semnal de alarmă la nivel global
Tema interferențelor tehnologice a fost abordată direct și de președintele Curții Constituționale a României, Simina Tănăsescu. În deschiderea lucrărilor, aceasta a făcut referire la decizia din decembrie 2024 privind anularea alegerilor prezidențiale din România, subliniind că acest moment a funcționat ca un avertisment la scară mondială asupra pericolelor generate de noile tehnologii.
„Chiar dacă nu este singulară, hotărârea Curţii Constituţionale a României a atras atenţia lumii întregi cu privire la riscurile tehnologiilor digitale şi inteligenţei artificiale, componente ale societăţii informaţionale, în special cu privire la procedurile şi mecanismele democratice”, a punctat Simina Tănăsescu.
Șefa CCR a mai precizat că rolul curților constituționale este acela de a apăra valorile fundamentale care stau la baza unei societăți, indiferent de tensiunile sociale sau politice ale momentului.
„O Constituţie este construită pe valorile care unesc societatea, şi pe care le statorniceşte. Jurisdicţiile constituţionale sunt chemate să le aplice drept frontiere ale spaţiului democraţiei constituţionale. Acest lucru trebuie să se întâmple şi în timpuri liniştite, şi în vremuri tulburi”, a conchis președintele CCR.
România, în fruntea Curților Constituționale Francofone
Dezbaterea de vineri, care a început la ora 15:00 în Sala Drepturilor Omului, a fost organizată sub egida președinției Asociației Curților Constituționale Francofone (ACCF), mandat pe care România îl exercită în intervalul 2025–2028, potrivit Agerpres. Reuniunea de lucru a avut ca obiectiv analizarea impactului pe care tehnologia și informația îl au asupra vieții umane și a mecanismelor democratice.
Evenimentul de la București a inclus și întrunirea Biroului ACCF, la care au luat parte delegați din România, Franța, Belgia, Albania, Benin, Gabon, Cambodgia, Mauritania și Senegal, alături de un reprezentant al Secretariatului general al organizației. De asemenea, la discuții au participat ca invitați și reprezentanți ai curților constituționale din Republica Moldova și Austria.
ACCF reunește în prezent 50 de instituții de jurisdicție constituțională (47 de membri plini și trei observatori) din Europa, Africa, Asia și America, având ca misiune protejarea drepturilor omului, consolidarea statului de drept și cooperarea interinstituțională. Curtea Constituțională a României a aderat la această organizație cu drepturi depline în 1998, a intrat în Biroul asociației în 2022 și a asigurat vicepreședinția între 2022 și 2025. Prin preluarea mandatului actual de trei ani, început în 2025, CCR a devenit a treia instituție europeană care conduce asociația, după cele din Franța și Elveția. Tot în timpul președinției românești, în anul 2027, ACCF va marca trei decenii de la înființare.
Explorează subiectele:
