Nota de plată a populismului PSD: un miliard de euro în 10 zile pentru magistrați
Decizia cinică de a redirecționa banii destinați drepturilor salariale ale magistraților către pachetul de ajutoare sociale promovat de PSD a explodat în fața noului Executiv. Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat o sentință definitivă și executorie care obligă Guvernul PSD și Ministerul Finanțelor să găsească, în doar 10 zile, 5 miliarde de lei (aproape un miliard de euro) pentru stingerea restanțelor, sub amenințarea unor penalități usturătoare care vor apăsa tot pe bugetul statului.
Într-un moment critic în care România încearcă să își țină sub control deficitul bugetar, manevrele financiare cu iz electoral ale social-democraților au adus statul în pragul unui blocaj financiar major. După ce Guvernul a hotărât să amâne plata unei părți din sumele câștigate în instanță de magistrați pentru a alimenta cu 1,1 miliarde de lei pachetul de ajutoare sociale susținut intens de PSD, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a dat Executivul în judecată și a tranșat situația joi, 15 octombrie 2026.
Instanța supremă a stabilit definitiv că Guvernul este obligat să acopere drepturile salariale restante ale judecătorilor și procurorilor, inclusiv prin intermediul unei rectificări bugetare. Această datorie uriașă, care se ridică la aproximativ un miliard de euro (5 miliarde de lei), s-a acumulat în urma unui val de procese din ultimii ani. Totul a pornit în 2023, când ÎCCJ și Parchetul General au decis majorarea cu 25% a salariilor magistraților — aplicată retroactiv începând cu anul 2018 — pentru a se alinia unor hotărâri judecătorești anterioare, moment după care magistrații au acționat statul în judecată pentru recuperarea sumelor.
Sancțiunile pentru ignorarea sentinței sunt drastice: dacă Guvernul și Ministerul de Finanțe nu pun în executare decizia în termen de 10 zile de la rămânerea ei definitivă, statul va plăti penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere, la care se adaugă o amendă zilnică echivalentă cu 20% din salariul minim brut pe economie.
„Respinge cererea de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, formulată de recurentul-pârât Guvernul Romaniei, ca inadmisibilă. Respinge ca nefondate recursurile principale, declarate de recurenţii-pârâţi Guvernul României, Ministerul Finanţelor şi de recurentul-intervenient Buzea Florin Ionel, precum şi recursul incident declarat de recurentul-intervenient Sindicatul Naţional al Grefei Judiciare Dicasterial, toate împotriva sentinţei civile nr.141/2026 pronunţate la 5 mai 2026 de Curtea de Apel Bucureşti-Secţia a X-a de contencios administrativ şi fiscal şi pentru achiziţii publice. Definitivă. Pronunţată astăzi, 15 octombrie 2026, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.”
Minuta sentinței Înaltei Curți de Casație și Justiție
Purtătorul de cuvânt al ÎCCJ, Victor Alistar, a explicat pentru HotNews că stingerea acestor datorii către judecători se poate realiza fie prin plată efectivă, fie prin emiterea unor titluri de valoare. „În termen de 10 zile, Guvernul trebuie să înceapă procedura de conformare voluntară pentru stingerea datoriilor. Adică, să înceapă demersurile de alocare a acestor bani”, a subliniat Alistar.
Blocaj instituțional și soluții la limită: dilema Fondului de rezervă
Găsirea rapidă a banilor este complicată de faptul că actualul Executiv este interimar, având atribuții limitate. Purtătoarea de cuvânt a Guvernului a punctat joi, imediat după decizia ÎCCJ, că s-au epuizat toate variantele de blocare a plății: „Guvernul Bolojan a încercat să evite această situație prin toate căile legale de atac, inclusiv la CCR. Guvernul interimar nu poate face rectificare bugetară, deci nu poate aloca suma”. Pentru deblocarea situației, trebuie așteptată învestirea unui nou Executiv, cel mai probabil Guvernul Luca Niculescu urmând să meargă marți la votul Parlamentului.
După instalarea noului cabinet, prima variantă luată în calcul este accesarea Fondului de rezervă bugetară aflat la dispoziția Guvernului. „Dar pentru asta e nevoie de o decizie a premierului”, au precizat pentru HotNews surse apropiate dosarului.
Totuși, această rută ascunde o vulnerabilitate juridică majoră. Conform articolului 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, banii din Fondul de rezervă pot fi folosiți, prin hotărâri de Guvern, exclusiv pentru cheltuieli urgente sau neprevăzute apărute în cursul exercițiului bugetar. Or, datoriile către magistrați nu au apărut pe neașteptate; autoritățile știau foarte bine de existența lor din litigiile și sentințele anterioare, dar au preferat să ignore problema și să folosească fondurile pentru agenda socială a PSD.
Astfel, suplimentarea bugetului instituțiilor responsabile cu plata acestor restanțe din Fondul de rezervă va necesita o justificare strictă a caracterului urgent și verificarea încadrării în condițiile legale, inclusiv prin prisma eventualelor derogări valabile în anul 2026, au explicat sursele citate. În plus, acest fond nu aduce venituri noi, ci doar permite redistribuirea unor sume deja prevăzute în buget. Dacă banii de acolo nu ajung, Executivul va fi forțat să caute alte surse.
De ce fondurile europene ies din discuție și ce alte opțiuni mai există
Deși în spațiul public a fost invocată și varianta utilizării Fondului de Solidaritate al Uniunii Europene, regulile comunitare interzic categoric acoperirea restanțelor salariale ale magistraților din această sursă. Instrumentul european are o destinație complet diferită, fiind conceput doar pentru a sprijini statele membre în urma unor dezastre naturale majore sau, în condițiile legii europene, în cazuri de urgențe majore de sănătate publică.
Fondurile pot finanța operațiuni eligibile de refacere și intervenție post-dezastru, nicidecum datorii salariale generate de procese interne între instituțiile unui stat. Situația rămâne identică și în cazul Rezervei pentru solidaritate europeană din bugetul multianual al UE, care acoperă doar intervențiile din sfera Fondului de Solidaritate, nu cheltuielile salariale curente ale statelor membre.
În aceste condiții, odată ce va avea puteri depline, noul Guvern PSD va trebui să apeleze la metode interne clasice: fie o rectificare bugetară — așa cum a indicat și Înalta Curte — prin tăierea și redistribuirea sumelor de la alte capitole de cheltuieli, fie prin ajustarea cheltuielilor și găsirea unor economii direct în bugetele instituțiilor publice.
Teoretic, în scenariul în care niciuna dintre aceste măsuri nu ar acoperi gaura de 5 miliarde de lei, statul ar putea fi nevoit să apeleze la împrumuturi suplimentare, însă doar cu respectarea strictă a țintelor de deficit și datorie publică. Cu toate acestea, sursele apropiate dosarului au dat asigurări pentru HotNews că nu se va ajunge la împrumuturi, deoarece există suficiente resurse în Fondul de Urgență.
Explorează subiectele:
