Noua lege a salarizării ar putea declanșa un val de pensionări în rândul profesorilor cu experiență
Noua lege a salarizării, aflată în dezbatere la nivel guvernamental, stârnește îngrijorări majore în rândul cadrelor didactice, existând riscul ca profesorii experimentați să aleagă pensionarea anticipată. Această perspectivă a fost semnalată de sindicalistul Alexandru Mihai Mihalcea, într-un interviu.
Dezbaterea asupra grilei de salarizare este intensă, fiind considerată „prea compactă” și de către Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”. Acesta avertizează că sistemul de învățământ își va pierde atractivitatea, din cauza diferenței nesemnificative dintre salariul de intrare și cel de ieșire din sistem.
Conform lui Marius Nistor, noul proiect de lege anulează integral prevederile ordonanței 56, ceea ce va duce la un salariu cu 1.000 de lei mai mic pentru debutanți. Mai mult, nu mai există stimulente pentru profesorii cu vechime și grade didactice. Liderul sindical a subliniat că veniturile a aproximativ 40% din personalul didactic vor stagna, iar grila puternic comprimată va face ca diferența dintre salariul de debut și cel de final de carieră să fie infimă, perpetuând lipsa de atractivitate a domeniului educațional.
Guvernul a continuat demersurile de comprimare a grilei, cedând presiunii profesorilor pentru a menține indemnizația de dirigenție, însă sub forma unei sume fixe de 400 de lei brut pentru toți profesorii, indiferent de vechime. Acest sistem nou înlocuiește vechiul calcul procentual, care permitea salarii mai mari pentru cadrele didactice cu experiență.
Alexandru Mihai Mihalcea consideră că propunerea de 400 de lei nu reprezintă un compromis real, ci o măsură impusă unilateral. El a explicat că, deși autoritățile au recunoscut importanța dirigenției, nu au fost de acord ca aceasta să rămână un procent de 10% calculat la salariul integral, stabilind în schimb suma fixă de 400 de lei ca fiind „corectă” pentru toți.
Sindicalistul a comparat noua sumă cu grila anterioară, indicând că profesorii cu experiență beneficiau de o indemnizație mai consistentă. Pe vechea grilă, aceștia puteau primi până la 600 de lei. Astfel, în timp ce pentru cadrele didactice cu mai puțin de 20 de ani vechime cei 400 de lei pot părea acceptabili, pentru cei cu experiență îndelungată suma este insuficientă. Mihalcea avertizează că această discrepanță va genera nemulțumiri și va descuraja profesorii cu vechime să-și mai asume responsabilitatea de diriginte.
Eliminarea progresiei salariale, un obiectiv guvernamental?
Un alt punct criticat de Alexandru Mihai Mihalcea este presupusa intenție a autorităților de a elimina orice formă de progresie salarială bazată pe vechime, fapt ce se reflectă atât în indemnizația de dirigenție, cât și în întreaga grilă de salarizare. Sindicalistul susține că dinamica anterioară, care permitea creșteri salariale graduale sau procentuale, este acum ținta autorităților.
El a detaliat că noile grile de salarizare sunt extrem de compacte, diminuând impactul anilor de experiență asupra veniturilor profesorilor. Acest lucru ridică semne de întrebare serioase cu privire la viitorul profesiei, atât pentru tineri, cât și pentru cadrele didactice experimentate.
Răspunsul la aceste dileme este complex și, în opinia sindicalistului, negativ pentru ambele categorii. Deși salariul de intrare ar putea părea inițial mai atractiv pentru absolvenți, condițiile economice actuale, mai ales în orașele mari (București, Cluj, Iași, Suceava), unde chiriile sunt prohibitiv de mari, îl fac insuficient pentru un debutant.
Pe de altă parte, profesorii cu experiență, care se simt nedreptățiți de lipsa progresiei salariale proporționale cu anii de muncă, ar putea opta pentru pensionarea anticipată sau pentru reorientarea profesională. Întrebat despre posibilitatea ca aceștia să migreze către mediul privat, Alexandru Mihai Mihalcea a admis că această posibilitate există, dar a subliniat că nu este neapărat o soluție viabilă. El a avertizat că o migrare în masă a cadrelor didactice ar constitui un dezastru pentru sistemul public de învățământ, transformând educația într-un spațiu competitiv, similar celui corporatist. O astfel de schimbare ar afecta continuitatea procesului educațional și relația de încredere dintre profesori, părinți și elevi.
Explorează subiectele:

