Președintele Nicușor Dan a spus că România trebuie să adopte „o poziție activă” în fața intruziunilor cu drone, inclusiv prin doborârea acelora care pătrund în spațiul aerian, în timp ce pentru aeronavele cu pilot pledează pentru o abordare mai prudentă.

Șeful statului a afirmat, despre posibile intruziuni aeriene, că pentru drone ar susține o atitudine activă, iar pentru avioane cu pilot ar fi mai prudent.

„Dacă este vorba de drone, poziție mai degrabă, activă, dar dacă este vorba de aparate cu pilot, mai degrabă prudentă. Cu pilot? Cred că ce s-a întâmplat cu avioanele care au survolat 12 minute spațiul baltic și reacția pe care au avut-o forțele NATO de acolo a fost una corectă, prudentă, pentru a nu escalada. Este o chestiune de a arăta determinare în fața unei potențiale agresiuni, când vorbim de drone. Când vorbim de avioane cu pilot, e mai complicat. Ca instinct, prefer să fiu mai prudent. Nu aș vrea să introducem mici noțiuni de panică pentru cetățenii din România. Pentru moment, mai puțin acele 12 minute din zona baltică, nu au existat în perioada recentă incursiuni în spații aeriene ale țărilor NATO. Asta este normalitatea care sunt convins că o să continue”, a spus președintele la Euronews.

Întrebat dacă vom doborî următoarea dronă care ar mai pătrunde în spațiul României, președintele a răspuns: "Da. Este o chestiune de a arăta determinare în fața unei potențiale agresiuni, când vorbim de drone, dar să evităm escaladarea când e vorba de aeronave cu pilot”.

Protocolul de intervenție în cazul dronelor

Noul protocolul de intervenție stabilește cine poate acționa în cazul dronelor care ar putea intra pe teritoriul României. Potrivit șefului statului, lacunele legislative care existau anterior au fost remediate prin legea din mai 2025, iar CSAT a detaliat responsabilitățile operaționale pentru diferite tipuri de amenințări aeriene:

- Pentru drone: comandantul unității locale

- Pentru rachete: șeful Statului Major

- Pentru avioane militare cu pilot: șeful Statului Major

- Pentru avioane civile cu pilot: Ministerul Apărării.

El a detaliat că, din punct de vedere tehnic, securitatea aeriană presupune atât capacități de detectare — radare și sisteme de supraveghere —, cât și mijloace de neutralizare. Unele echipamente necesare nu sunt publice, a punctat președintele, dar există „capabilități pe care le avem și altele pe care, în urma eforturilor din lunile următoare, le vom avea”.

Preşedintele Nicuşor Dan a declarat, despre agenda summit-ului informal al Consiliului European de miercuri de la Copenhaga, că România are interesul ca sprijinul pentru Ucraina să continue să fie consistent şi, din punct de vedere operaţional, flancul de est să fie bine întărit.

"Acest summit este un summit mai degrabă de viziune, şi mai puţin tehnic. Ce este important, şi mai ales după incidentul cu dronele din Polonia, ce este important sunt discuţiile care au avut loc la nivel tehnic între miniştrii apărării, între şefii statelor majore ale armatelor. Acelea sunt elementele consistente care se vor duce la o decizie politică care e deja cumva agreată şi în structurile Uniunii Europene şi în structurile NATO. Ce se va discuta, anticipez, mâine, se vor discuta din nou chestiuni legate de războiul în Ucraina, chestiuni legate de cadenţa sprijinului pe care ţările occidentale pot să-l ofere Ucraina, dar la nivel politic, nu la nivelul tehnic, care zic, aşa cum am spus, este mult mai important. Iar România, evident, are un interes ca sprijinul pentru Ucraina să continue să fie consistent şi are un interes ca, din punct de vedere operaţional, flancul de est să fie bine întărit", a afirmat preşedintele Nicuşor Dan, marţi seară, la Euronews.

Liderii statelor Uniunii Europene se vor întruni, miercuri, la Copenhaga în cadrul unui Consiliu European informal, pentru a discuta despre modul în care se poate consolida apărarea comună a Europei şi sprijinul pentru Ucraina, indică un comunicat difuzat pe website-ul consilium.europa.eu.

Reuniunea informală din capitala daneză va avea loc înainte de reuniunea Comunităţii Politice Europene, ce reuneşte lideri din toată Europa.

Conform comunicatului, participanţii vor purta discuţii privind modul de consolidare a apărării Europei , inclusiv având în vedere recentele încălcări ale spaţiului aerian de către Rusia în mai multe state membre.

Uniunea Europeană este hotărâtă să îşi intensifice în mod decisiv pregătirea în domeniul apărării până în 2030 şi a luat măsuri prompte în ultimele luni pentru a atinge acest obiectiv. Printre acestea se numără măsuri de consolidare a capabilităţilor sale de apărare , de stimulare a finanţării în domeniul apărării, de dezvoltare a bazei sale industriale şi de creare a unor posibilităţi de achiziţii publice comune, în deplină coerenţă cu NATO.

Discuţiile vor servi drept orientări pentru Comisia Europeană şi Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe pentru elaborarea foii lor de parcurs cu privire la următoarele etape ale punerii în aplicare a obiectivului UE privind pregătirea în domeniul apărării. Această foaie de parcurs va fi prezentată şi dezbătută cu ocazia Consiliului European din 23-24 octombrie.

Potrivit comunicatului, liderii ţărilor UE vor vorbi despre modul în care pot sprijini în continuare Kievul pentru a dobândi o pace justă şi durabilă. De asemenea, liderii vor purta discuţii privind calea Ucrainei către UE, inclusiv privind eforturile de reformă ale Ucrainei şi măsurile luate în vederea aderării, se mai spune în comunicatul menţionat.