Numărul cazurilor de COVID-19 s-a dublat. În Bucureşti, rata de infectare se apropie de 10 la mie. La ce să ne aşteptăm

Numărul cazurilor de COVID-19 s-a dublat. În Bucureşti, rata de infectare se apropie de 10 la mie. La ce să ne aşteptăm

11.696 de noi cazuri de COVID-19 s-au înregistrat în România în ultimele 24 de ore, cu 6.494 mai multe faţă de ziua anterioară. Ziua de ieri a adus şi 38 de decese la pacienţi COVID-19, una dintre victime fiind un copil din categoria de vârstă 0-9 ani. Cele mai multe cazuri – 1.697 – sunt în Bucureşti, unde rata de infectare a urcat la 9,56 la mie. Pe următoarele locuri sunt Cluj – 612 cazuri noi şi rată de infectare 8,73 la mie, Ilfov – 258 de noi cazuri şi rată de infectare de 6,77 la mie şi Constanţa – 490 de noi cazuri şi rată de infectare de 6,33 la mie.

Un bilanţ zilnic atât de ridicat de cazuri de COVID-19 s-a mai înregistrat, în ultimele luni, doar săptămâna trecută, când au fost raportate 12.353 de cazuri pe 26 iulie.

Peste 4.000 de pacienţi COVID-19 sunt internaţi

4.032 de persoane diagnosticate cu COVID-19 sunt internate în spitale, iar la Terapie Intensivă sunt 277 de persoane, cu 14 mai multe faţă de ziua anterioară. Dintre cei 277 pacienţi internaţi la ATI, 241 sunt nevaccinaţi. În acelaşi timp, din totalul pacienţilor internaţi, 584 sunt minori, 578 fiind internaţi în secţii şi 6 la ATI, cu 1 mai mult faţă de ziua anterioară.

În ultimele 24 de ore au fost efectuate 6.162 de teste RT-PCR şi 29.684 de teste rapide antigenice.

Masca în mijloacele de transport în comun, esenţială

În acest context, ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a explicat că folosirea măştii de protecţie în mijloacele de transport în comun este esenţială pentru ţinerea sub control a pandemiei. Rafila a precizat că este posibil un val 7 al pandemiei la finalul anului.

„Cred că la jumătatea lui august vom intra într-o fază de stabilizare a numărului de cazuri, dar, pe de altă parte, sigur, orice activitate, una care indică mai multă mobilitate, aglomeraţie în mijloace de transport în comun… Depinde foarte mult, însă, dacă în septembrie, când începe şcoala, folosim masca, mai ales că se mai şi răcoreşte, în mijloacele de transport în comun. Eu cred în continuare că este elementul esenţial pentru ţinerea sub control a pandemiei. Nu aş vrea să facem speculaţii, dar toată lumea foloseşte sau menţionează posibilitatea existenţei unui nou val pandemic spre sfârşitul anului dacă una dintre tulpinile modificate, care se transmite şi mai uşor, devine dominantă. Asta este ciclicitatea acestei infecţii, ne-am obişnuit cu ea. Avem perioade de acalmie, perioade de transmitere susţinută. Important este să nu avem cazuri grave şi să oferim asistenţă medicală ambulatorie şi acces la antivirale oamenilor în valurile pandemice”, a explicat Rafila.

La ce să ne aşteptăm şi care sunt avertismentele experţilor

A treia iarnă a pandemiei provocate de noul coronavirus se întrevede la orizont în emisfera nordică, iar oamenii de ştiinţă avertizează atât guvernele slăbite, cât şi populaţia să se pregătească pentru mai multe valuri de COVID-19, relatează luni Reuters citată de Agerpres. În Regatul Unit şi în Europa, oamenii de ştiinţă prevăd o serie de valuri de COVID-19, pe măsură ce populaţia va petrece mai mult timp în spaţii închise în lunile mai reci, de data aceasta în mare parte fără mască de protecţie sau restricţii privind distanţarea fizică. „Oamenii care sunt expuşi celui mai mare risc sunt cei care nu s-au întâlnit niciodată cu virusul şi aproape că nu a mai rămas nimeni”, a spus Murray.

Aceste prognoze ridică noi întrebări cu privire la momentul la care ţările vor face trecerea de la faza de urgenţă COVID-19 la starea de boală endemică, în cazul căreia comunităţi cu rate ridicate de vaccinare înregistrează focare mai restrânse, eventual sezoniere. Numeroşi experţi au prezis că această tranziţie va debuta la începutul anului 2022, însă sosirea variantei Omicron de coronavirus, cu mutaţii importante, a perturbat aceste estimări. Întrebarea „S-a încheiat pandemia?” trebuie „dată deoparte”, a declarat Adam Kucharski, epidemiolog la Şcoala de Igienă şi Medicină Tropicală din Londra. În opinia sa şi a altora, COVID-19 se transformă într-o ameninţare endemică ce continuă să aibă o incidenţă ridicată. „Cineva mi-a spus odată că definiţia endemicităţii este aceea că viaţa devine ceva mai grea”, a adăugat el.

Aspectul imprevizibil este cel referitor la posibilitatea apariţiei unei noi variante care să le depăşească pe actualele sub-variante Omicron dominante. Dacă acea variantă va provoca de asemenea o boală mai gravă şi va fi capabilă să se sustragă imunităţii anterioare, acesta ar fi „scenariul cel mai rău”, potrivit unui raport recent al biroului pentru Europa al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS). „Toate scenariile (cu variante noi) indică potenţialul pentru un val viitor mare la un nivel care este la fel de rău sau mai rău decât valurile epidemice din 2020/2021”, se arată în raportul bazat pe un model de la Colegiul Imperial din Londra.

„Când există un val de infecţii, trebuie să ne punem măştile, trebuie să ne testăm, asta înseamnă să trăieşti cu COVID-19”, a afirmat Sharon Alroy-Preis directoarea Agenţiei pentru sănătate publică din Israel

S-au schimbat simptomele COVID-19

Specialiştii britanici în sănătate atrag atenţia că varianta Omicron are simptome diferite faţă de cele de până acum. Astfel, febra şi pierderea mirosului nu mai sunt atât de frecvente. În schimb, sunt frecvent întâlnite durerea în gât şi durerea de cap, nasul înfundat şi tusea. Un studiu făcut pe 17.500 de persoane din Marea Britanie, diagnosticate în decurs de o săptămână, indică durerea în gât ca prim simptom observat. Durerile de cap, nasul înfundat şi tusea expectorantă au fost pe locurile următoare.

STUDIU. Există trei tipuri de long-COVID, cu simptome diferite

Există trei „tipuri” diferite de long-COVID, potrivit cercetătorilor britanici. Experţi de la King's College din Londra au declarat că ar exista trei tipuri ale long-COVID, fiecare cu propriul set de simptome.

Cercetătorii au examinat 1.459 de pacienţi care trăiesc cu COVID-19 lung – definiţi de autorii studiului drept persoane care prezintă simptome timp de cel puţin 84 de zile după infectare – şi care au luat parte la studiul Zoe Health, informează Agerpres.

Versiunea pre-publicare a studiului, dată publicităţii de medRxiv, susţine că persoanele cu long-COVID-19 ar fi împărţite în trei grupuri principale.

Primul îi include pe indivizii cu simptome neurologice, inclusiv oboseală, gândire înceţoşată şi dureri de cap – întâlnite cel mai frecvent în rândul celor care s-au infectat la momentul la care tulpinile dominante erau alfa şi delta. Al doilea grup include pacienţi cu simptome respiratorii, inclusiv durere în piept şi dificultăţi de respiraţie. Aceste simptome au fost mai frecvente în rândul celor infectaţi în timpul primului val de coronavirus. Pacienţii din ultimul grup se confruntă cu o gamă variată de simptome, inclusiv palpitaţii, dureri musculare şi schimbări la nivelul pielii şi părului, potrivit King's College.

Sursa: adevarul.ro


Citește și:

populare
astăzi

1 Retragerea lui Piedone a devenit o chestiune de zile...

2 Foarte interesante amănunte...

3 Nu le zice rău Ciucă...

4 „Le-am spus atunci, foarte clar: Într-o lună începe războiul”

5 Era omul Rusiei? / O anchetă de contraspionaj duce la demiterea comandantului polonez al EUROCORPS, locotenent-generalul Jaroslaw Gromadzinski