Numele președintelui Serbiei, Aleksandar Vucic, apare în dosarul „Safari la Sarajevo”, după ce un jurnalist de investigație croat a depus o plângere împotriva sa la procuratura din Milano, care instrumentează cazul.

Aleksandar Vucic, președinte Serbia FOTO: EPA EFE

Președintele sârb Aleksandar Vučić a respins joi acuzațiile care îl leagă de așa-numitele „safariuri de lunetiști” din timpul asediului Sarajevo din anii 1990, calificând aceste afirmații drept „minciuni” menite să-l prezinte ca pe un „monstru” și un „ucigaș cu sânge rece”.

„Nu am ucis niciodată pe nimeni, nu am rănit niciodată pe nimeni și nu am făcut nimic de acest gen”, a declarat Vučić reporterilor, în marja conferinței regionale de afaceri dintre Marea Britanie și Balcanii de Vest, care a avut loc la Belgrad, potrivit Politico.

Jurnalistul de investigație croat Domagoj Margetić a declarat marți că a depus o plângere oficială la procuratura din Milano, în care susține că Vučić a participat sau a contribuit la facilitarea „turismului de lunetist”, în cadrul căruia străinii ar fi plătit forțele sârbe bosniace pentru a putea trage asupra civililor din poziții cu vedere asupra orașului asediat.

În scrisoarea adresată procurorilor, Margetić citează un videoclip din 1993 și presupuse interviuri din timpul războiului, împreună cu mărturiile unor oficiali bosniaci, ca dovezi că Vučić a fost „voluntar de război” la Sarajevo în 1992 și 1993 și membru al Detaşamentului Chetnik din Sarajevo al Armatei Republicii Srpska (VRS). El susține în continuare că Vučić a petrecut câteva luni staționat pe linia frontului, la cimitirul evreiesc din Sarajevo.

Răspunzând la acuzațiile referitoare la filmarea din 1993, care îl arată ținând o pușcă cu lunetă alături de alți bărbați înarmați la cimitir, Vučić a insistat: „Nu am ținut niciodată în viața mea o pușcă cu lunetă. Nici măcar nu aveam pușca despre care vorbiți, pentru că aceea este un trepied pentru cameră.”

Acuzațiile lui Margetić au venit în contextul în care procurorii din Milano au deschis săptămâna trecută o anchetă privind presupuși cetățeni italieni care ar fi participat la așa-numitele „safariuri de lunetiști”, investigând posibile acuzații de omor calificat.

Anchetatorii investighează afirmațiile potrivit cărora vizitatori străini ar fi plătit trupele sârbe bosniace ale Armatei Republicii Srpska (VRS) – care opera sub comanda fostului lider sârb bosniac Radovan Karadžić, condamnat pentru genocid în 2016 – pentru a-i transporta în poziții de pe dealurile din jurul Sarajevo, de unde puteau trage asupra civililor pentru distracție.

Peste 10.000 de persoane au fost ucise la Sarajevo între 1992 și 1996, multe dintre ele în urma bombardamentelor și a focurilor de lunetist, în timpul celui mai lung asediu din istoria modernă a Europei, care a urmat după declararea independenței Bosniei și Herțegovinei față de Iugoslavia. În timpul asediului, forțele guvernamentale bosniace au apărat orașul împotriva trupelor sârbe bosniace care au încercuit Sarajevo de pe dealurile din jur.

Ancheta italiană, declanșată de o plângere a jurnalistului și scriitorului independent Ezio Gavazzeni, are ca scop să stabilească dacă au avut loc „safariurile umane” despre care se vorbește de mult timp și cine le-ar fi permis sau ar fi participat la ele.

„Vorbim despre oameni bogați, cu reputație, antreprenori, care în timpul asediului de la Sarajevo au plătit pentru a putea ucide civili fără apărare”, a declarat Gavazzeni pentru La Repubblica.