Numeroși experți militari, politicieni și analiști consideră că lumea se îndreaptă implacabil spre un mare război. Fost șef al Direcției Informații Militare și reprezentant al României în Norvegia, generalul (r) Adriean Pârlog explică, într-o analiză pentru „Adevărul”, cum stau lucrurile în teren și în ce măsură chiar există riscul unei noi conflagrații.

Șefi de spionaj, generali, politicieni și experți în geopolitică din întreaga lume susțin că doar câțiva ani ne mai despart de un război de proporții. Confruntarea ar urma să aibă loc, spun cei mai mulți dintre ei, între NATO și Federația Rusă, dar există și o serie de experți, deloc puțini, care prezic că un război la fel de mare ar izbucni în zona Indo-Pacific între China, care ar urma, conform estimărilor lor, să atace Taiwan, și Statele Unite ale Americii, care ar sări în ajutorul insularilor.

Pericolele care ar pândi Europa și România

În schimb, alți analiști vorbesc despre o înțelegere la cel mai înalt nivel între președintele SUA, Donald Trump, și Vladimir Putin, după modelul celor de la Ialta, din 1945, sau mai recent Malta (1989). La Ialta, așa cum se știe, s-au întâlnit șeful Uniunii Sovietice, Stalin, președintele Statelor Unite ale Americii, Franklin Roosevelt, și premierul Marii Britanii, Winston Churchill. Ultimul a reprezentat și Franța, cealaltă mare putere declarată învingătoare în cel de-Al Doilea Război Mondial. La Ialta, cei trei șefi de stat au împărțit practic lumea în sfere de influență. În ceea ce privește România, ea a revenit taberei învingătoare sovietice.

Urmările înțelegerii de la Ialta au dăinuit până în 1989, anul în care a căzut Zidul Berlinului. Și tot atunci s-au întâlnit la Malta, la doar câteva zile de la căderea Zidului Berlinului, președintele SUA, George H. W. Bush, și Secretarul General Sovietic, Mihail Gorbaciov.

Pentru România, cele mai grave urmări le-au avut deciziile luate la Ialta, în 1945. De altfel, la începutul acestui an, în spațiul public românesc au circulat informații în acest sens, însă nimeni nu a prezentat vreo dovadă concretă că o nouă împărțire a sferelor de influență ar fi avut loc sau ar fi pe cale să se petreacă.

Adriean Pârlog este general maior (r) și a fost adjunct al Direcției Informații Militare din România. Spre deosebire de alți experți, generalul Pârlog consideră că ne aflăm mai departe ca oricând în ultimii ani de riscul unui mare război. Mai mult, în opinia sa negocierile dintre Donald Trump și Vladimir Putin, dar și faptul că Statele Unite ale Americii și Federația Rusă vor să-și revigoreze relațiile bilaterale, care se află la un minim istoric, ar fi o garanție că Moscova va ține cont de Washington și va evita orice nou conflict în estul Europei, care ar fi de natură să pună capăt oricărei idei de colaborare cu SUA.

Încotro se îndreaptă omenirea

„Putem spune că acum riscurile sunt minore, eu nu văd pericolul unui război mare. A existat poate un pericol și mai mare, au fost momente când s-a vorbit de riscul unei escaladări în Ucraina. Dar acum datele problemei sunt diferite. În condițiile post Alaska 15 august, Washington 18 august, dar și în condițiile unei relații relativ amicale între Washington pe de o parte și Moscova pe de altă parte, dar și Beijing pe de altă parte, este foarte puțin probabil ca lumea să alunece și să ajungă în pragul unui posibil război mondial Relațiile dintre cele trei mari puteri, foarte reci până acum, par să se dezmorțească, iar vizita lui Putin în Alaska reprezintă un semnal clar. Dacă am merge în direcția unui nou război mondial, eu nu cred că am mai fi asistat la o diferență de protocol pe care Trump a acordat-o întâlnirii cu Putin și întâlnirii cu cei opt înalți reprezentanți europeni. Deci lucrurile sunt orientate către o stare finală în care să se diminueze, dacă nu să anuleze pierderile de vieți omenești”, spune generalul.

Deși nu s-a ajuns la un acord în privința Ucrainei, Statele Unite ale Americii și Federația Rusă au negociat cu succes multe alte puncte pentru a da un restart relațiilor bilaterale. Relațiile comerciale reprezintă doar un punct, însă în discuție sunt multe alte aspecte, ceea ce face ca dosarul ucrainean să fie mai degrabă unul secundar pentru SUA și Federația Rusă, în raport cu alte proiecte de un mai mare interes pentru cele două state.

„Statele Unite ale Americii și Federația Rusă, în principiu, vor să ajungă la o astfel de stare. Statele Unite vor cu siguranță, asta este clar. Deci văd perspectiva unui conflict mondial mult mai îndepărtată decât perspectiva ajungerii la un compromis local, fie compromisul ăsta și cu dezavantajarea unuia dintre actori. Este tot mai evident că, din păcate, Ucraina va fi dezvantajată. Chiar dacă încă nu suntem acolo, direcția este evidentă. E suficient să vă aduceți aminte că domnul președinte Volodimir Zelenski spunea nu cu mult timp în urmă că este imposibil să negocieze vreodată cu Vladimir Putin, dar acum vrea să o facă pentru că a realizat că nu are de ales”, mai spune generalul Pârlog, care se arată optimist și spune că riscurile unui război sunt mai mici ca oricând în ultimii ani, iar ultimele negocieri încep să dea rezultate, chiar dacă nu în ritmul în care sperăm.

De ce nu se pune problema să avem o nouă Ialta

Pe de altă parte, generalul Adriean Pârlog nu vede nici riscul ca Donald Trump și Vladimir Putin să fi discutat de o nouă reîmpărțire a sferelor de influență și nici posibilitatea ca acest lucru să se întâmple vreodată. Din acest punct de vedere, pentru România, care altfel trebuie să-și ia toate măsurile pentru a-și asigura securitatea și să colaboreze cu partenerii din NATO și Uniunea Europeană, nu există sub nicio formă riscul de a fi abandonată de Statele Unite ale Americii și lăsată la cheremul Federației Ruse și a lui Vladimir Putin.

De altfel, însuși președintele Donald Trump a reafirmat la începutul acestei veri că Statele Unite și NATO vor garanta în continuare securitatea tuturor membrilor.

„Nu știu cum s-ar putea vorbi aici de o nouă Ialta. O nouă Ialta unde să se facă ce? Ne amintim că la Ialta s-au întâlnit Stalin cu Roosevelt și cu Churchill, adică președintele Statelor Unite ale Americii, cel al Uniunii Sovietice și premierul Marii Britanii. Era vorba de trei aliați, iar aceștia n-au avut de discutat în contradictoriu acolo. Deci ei discutau la Ialta ceea ce deja începuseră să discute la Teheran. Dar cu totul altceva decât se discută azi. Nu mi se pare deloc a fi același context, ca să nu mai vorbesc de rolurile pe care le-au avut în Alaska Donald Trump și Putin”, mai spune generalul.

Ce indicii ne dă simbolistica din jurul întâlnirii dintre Trump și Putin

Discuțiile din Alaska dintre Trump și Putin au vizat probleme mult mai stringente pentru cele două părți. „Dosarul Ucraina a fost discutat într-un context un pic mai larg, care cel mai probabil includea și Arctica, dar și alte subiecte ce țin de relansarea relațiilor dintre Statele Unite ale Americii și Federația Rusă. Și s-a discutat și despre relația dintre China și Rusia, dar și despre implicarea Rusiei în ceea ce privește conflictul dintre Iran și Israel. Foarte de curând, pe 22 august, președintele Donald Trump a spus că nu ar avea nimic împotriva implicării lui Vladimir Putin ca negociator al situației tensionate, al detensionării relației Iran-Israel. E clar că acolo s-au discutat mult mai multe probleme, multe dintre ele extrem de complicate”, punctează generalul.

Discuțiile s-au axat, consideră generalul Adriean Pârlog, pe problemele ce țin de Arctica, acolo unde Statele Unite ale Americii și Federația Rusă au interese enorme.

„Arctica, în esență, este o problemă de natură bilaterală între Statele Unite ale Americii și Rusia. Acolo cele două țări se află față în față. Și să fim atenți și la simbolistica reprezentată de locul ales pentru întâlnirea Trump – Putin, care este un teritoriu vândut la 1867 de țar Statelor Unite ale Americii. Ajunge să ne gândim la conotațiile salutului de întâmpinare - «bine te-am găsit, vecine», fără să reprezinte niciun element de replică diplomatică venită dinspre președintele Trump. Și să ne gândim la modul în care o activitate care, din punct de vedere diplomatic, eu sunt convins că a luat foarte multe săptămâni ca pregătire, a fost pur și simplu scurt circuitată de o decizie pe moment a președintelui Statelor Unitele Americi care l-a convins pe Putin să renunțe la mașina Kremlinului și să urce cu el în mașina președintelui Americii. Mai mult decât atât, președintele american i-a indicat lui Putin și unde să se plaseze în mașină. Eu sunt convins că acela a fost un moment care a necesitat decizii pe moment extrem de importante, ca simbolistică”, susține generalul.

La final, el a decriptat simbolul din spatele acestui gest și al altora făcute de cei doi șefi de stat.

„Simbolistica ar fi că el, președintele Vladimir Putin, este capabil să fac compromisuri pentru Statele Unite ale Americii, dar nu este capabil să facă compromisuri în alte situații. Pentru mine așa se traduce. Pentru cei care înclină să creadă că ne aflăm în pragul unui război, este greu de presupus că lucrurile acestea au fost făcute într-o stare tensionată a relației de tip dialog”, punctează generalul Adriean Pârlog.

Cine este generalul Adriean Pârlog

Adriean Pârlog este general maior (r) și a fost adjunct al Direcției Informații Militare din România și Ataşat al Apărării, Militar, Aero şi Naval în Regatul Norvegiei.

Este autor a peste 10 comunicări ştiinţifice publicate în volume ale unor manifestări ştiinţifice naţionale; 49 articole publicate în reviste de specialitate; 12 proiecte de cercetare-dezvoltare; 24 seturi de lecţii de specialitate; 6 cărţi; 25 aplicaţii sau exerciţii de specialitate complexe. Dintre preocupările științifice putem enumera următoarele titluri de cărți: „Producția de informații”, „Metode şi tehnici de analiza informaţiilor”, „Activitatea de informaţii pentru apărare”. A urmat cursuri ale NATO, Naval Postgraduate School, Monterey, California; Centre for Defence Studies and King’ s College London, Marea Britanie; Harvard University/John F.Kennedy School of Government, Boston. De asemenea, generalul are și un MBA în Economic Informatics and Cybernetics.

În prezent, generalul Adriean Pârlog este președinte al SC Integrated Corporate Security Services SRL (ICSS) și oferă cursuri pentru formare profesională în domeniile informații pentru afaceri și securitate corporativă. Adriean Pârlog este și profesor asociat la trei universități de top din România. El predă la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, la Academia de Studii Economice din București și la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu.