O nouă „realizare” marca Bolojan: Carburanții continuă să se scumpească în România, deși prețul petrolului scade
România este singura țară din Uniunea Europeană unde prețurile la carburanți, în special motorina, au continuat să crească în lunile mai și iunie, deși cotațiile internaționale ale petrolului sunt în scădere. Acest fenomen paradoxal este direct legat de o decizie a Guvernului.
Situația concretă, așa cum a fost observată, se prezintă astfel:
- Marți, un litru de benzină standard costa în stațiile Petrom 8,52 lei, iar în celelalte mari rețele — Rompetrol, OMV, MOL, Lukoil — prețul ajungea la 8,58 lei. Motorina era comercializată cu 9,08 lei pe litru la Petrom și cu 9,14 lei la Rompetrol, Lukoil, MOL și OMV.
- În același timp, cotația petrolului Brent, de referință pentru piața europeană, a scăzut la 77 de dolari pe baril, un nivel foarte apropiat de cel premergător războiului din Iran și semnificativ sub vârful de 120 de dolari atins în aprilie.
- Conform datelor Eurostat, România a fost singura țară membră UE în care motorina s-a scumpit în luna iunie comparativ cu luna anterioară.
Intervenția Guvernului: O Intenție Bună, Un Rezultat Nescontat
De ce, așadar, prețul carburanților continuă să crească în România, în timp ce barilul de petrol se ieftinește?
Dumitru Chisăliță, specialist în energie și președinte al Asociației Energia Inteligentă, explică acest paradox. El sugerează că răspunsul se află într-o măsură guvernamentală care a fost inițial prezentată ca un mecanism de protecție a consumatorilor.
Măsura la care se referă este ordonanța emisă de Guvern la sfârșitul lunii martie, prin care s-a plafonat marja de profit a companiilor la nivelul mediu al anului anterior. Intenția declarată a fost de a reduce prețurile la pompă cu aproximativ 5-15 bani pe litru și de a preveni eventualele speculații într-o perioadă de volatilitate internațională. Însă, așa cum subliniază Chisăliță, „problema e că economia funcționează adesea diferit de intențiile politice”.
În mod obișnuit, când costul materiei prime scade, concurența ar trebui să împingă prețurile în jos. Companiile care transferă mai rapid reducerea costurilor către consumatori câștigă cotă de piață, obligându-le și pe celelalte să le urmeze. Acesta este mecanismul clasic prin care funcționează o piață liberă.
Plafonarea adaosului comercial, însă, poate schimba regulile jocului. Nivelul plafonat devine o referință spre care operatorii economici tind în mod natural. Prin urmare, chiar dacă prețul materiei prime scade, companiile pot menține prețurile la nivelul superior permis.
Acest paradox apare în orice piață de fiecare dată când guvernele plafonează prețuri sperând că acest lucru va fi în avantajul consumatorilor. De fapt, măsura nu face decât să fixeze un preț care rămâne sus, chiar dacă, în condiții de piață liberă, ar fi trebuit să scadă.
Logica Economică: De Ce Companiile Mențin Prețurile Sus
În loc să stimuleze concurența, plafonul ajunge să ofere tuturor participanților o indicație clară asupra nivelului de profit considerat acceptabil. Orice marjă neutilizată reprezintă profit pierdut, iar orice companie, mai ales cele listate la bursă, are obligația față de acționari să maximizeze profitul în limitele legii.
În cazul României, efectul poate fi amplificat de structura pieței carburanților, dominată de câțiva jucători mari, cu poziții solide și comportamente comerciale relativ predictibile.
Analiza subliniază că intervențiile statului în formarea prețurilor, deși adesea prezentate ca soluții simple la probleme complexe, produc efecte secundare care, deși anticipate de experți, nu sunt acceptate de decidenți. O măsură concepută pentru a limita profiturile excesive poate ajunge să reducă presiunea concurențială, iar o reglementare menită să ieftinească produsele poate încetini chiar procesul de ieftinire.
De aceea, succesul unei politici publice nu ar trebui judecat după intențiile sale, ci după rezultatele concrete pe care le produce în practică.
Detaliile Ordonanței Guvernamentale
La finalul lunii martie, Guvernul a declarat situație de criză pe piața carburanților și a decis implementarea mai multor măsuri timp de trei luni. Printre acestea s-a numărat și limitarea adaosului comercial practicat de operatorii economici care produc, importă, distribuie și/sau comercializează benzină și motorină, la valoarea medie a adaosului comercial practicat de fiecare în anul anterior. Excepție fac exporturile și livrările intracomunitare.
Măsura avea ca scop declarat descurajarea unui posibil comportament inadecvat al operatorilor economici și a unor potențiale tendințe de speculă, care ar fi putut conduce la creșteri nejustificate de preț la aceste produse. În cazul constatării unor adaosuri comerciale peste limitele prevăzute, vor fi aplicate amenzi cuprinse între 0,5% și 1% din cifra de afaceri realizată în anul anterior sancționării.
Explorează subiectele:
