Acest site folosește cookie-uri. Prin continuarea navigării sunteți de acord cu modul de utilizare a acestor informații. Află detalii aici. De acord

O parte din dosarul OUG 13 se reîntoarce la DNA (surse)

Procurorii Parchetului General au decis ca o parte a dosarului privind OUG 13, respectiv cea referitoare la săvârșirea infracțiunii de favorizare a infractorului, să fie disjunsă și retrimisă la DNA, au declarat pentru AGERPRES surse judiciare.

Inițial, dosarul privind modul în care Guvernul Grindeanu a adoptat OUG 13 a fost deschis de DNA, însă procurorii anticorupție au clasat în luna februarie 2017 o parte din dosar, iar restul a fost declinat la Parchetul General. DNA susținea că are indicii că unele avize pentru adoptarea OUG 13/2017 au fost distruse ori sustrase la Ministerul Justiției, iar alte documente au fost ''plăsmuite''.

Parchetul General a anunțat luni că a clasat dosarul OUG 13, în ceea ce privește infracțiunile de prezentare cu rea-credință de date inexacte, Parlamentului sau președintelui României cu privire la activitatea Guvernului, sustragerea sau distrugerea de înscrisuri, sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri și fals intelectual.

Pe de altă parte, surse judiciare au declarat pentru AGERPRES că Parchetul General a disjuns din nou dosarul și a retrimis la DNA o parte referitoare la săvârșirea infracțiunii de favorizare a infractorului.

În motivarea clasării dosarului, Parchetul General aduce ca argumente pasaje din decizia luată de Curtea Constituțională cu privire la OUG 13/2017.

Astfel, CCR a decis că "circumstanțele adoptării actului normativ, luările de poziție publice contradictorii ale ministrului Justiției și ale prim-ministrului, urmate de decizia adoptării OUG 13/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal și a Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, constituie, în mod evident, aspecte privind legalitatea și oportunitatea adoptării actului criticat, care nu pot intra în sfera de competență a procurorilor, respectiv nu pot face obiectul activității de cercetare penală".

De asemenea, "Curtea, analizând încadrarea juridică a faptelor denunțate, așa cum este ea configurată de către procuror în ordonanța de începere a urmăririi penale in rem, reține, în ceea ce privește infracțiunea prevăzută de art.13 din Legea nr.78/2000 (...) că datorită caracterului de generalitate al unei legi sau ordonanțe, 'folosul' din textul incriminator are în vedere alte ipoteze și nicidecum 'beneficiul' obținut de o persoană ca urmare a adoptării unui act normativ, astfel că acesta nu poate fi în niciun caz element constitutiv al laturii obiective a unei infracțiuni și astfel nu poate determina răspunderea penală', că "referitor la infracțiunea prevăzută de art.8 alin.(1) lit.b) din Legea nr.115/1999 (...) din analiza elementelor constitutive ale acestei infracțiuni reiese că această normă este incidentă atunci când prezentarea de către membrii Guvernului a datelor inexacte este rezultatul îndeplinirii unei obligații legale față de cei îndrituiți să solicite aceste date, Parlamentul, respectiv Președintele României".

"Or, raportat la starea de fapt descrisă în denunțul formulat și reținută în ordonanța de începere a urmăririi penale emisă de organul judiciar, potrivit căreia 'în mod deliberat ministrul justiției a dezinformat Parlamentul României cu privire la intențiile lui a promova acte normative (...) prin procedura ordonanței de urgență' și că 'în mod deliberat, prim-ministrul României și ministrul Justiției l-au dezinformat pe președintele României, înaintea ședinței de Guvern, că nu aveau intenția să treacă pe ordinea de zi cele două ordonanțe', Curtea constată că 'datele inexacte' se referă la necomunicarea unor intenții, care, în viziunea autorilor denunțului și a organului judiciar, se convertește în dezinformare", mai spunea CCR.

În concluzie, Curtea Constituțională a decis că "prin verificarea circumstanțelor în care a fost adoptată Ordonanța de urgență a Guvernului nr.13/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal și a Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, Ministerul Public — Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție — Direcția Națională Anticorupție și-a arogat competența de a efectua o anchetă penală într-un domeniu care excedează cadrului legal".

În baza deciziei CCR, Parchetul General a hotărât clasarea dosarului, fiind aplicabile prevederile art.16 a. 1 lit.b teza I-a, care stipulează: "fapta nu este prevăzută de legea penală".

Pe 31 ianuarie 2017, Guvernul Grindeanu a adoptat OUG 13, prin care erau aduse mai multe modificări Codurilor penale, printre care și stabilirea unui prag de 200.000 de lei pentru infracțiunea de abuz în serviciu.

În urma protestelor masive din București și din țară, OUG 13 a fost abrogată printr-o altă ordonanță de urgență.

AGERPRES


Trimite pe WhatsApp

Citește și:

populare
astăzi

1 CULISE / Negocierile Danei Gârbovan cu PSD, acasă la Iordache. Lia Savonea, omul-cheie.

2 STENOGRAMA WikiLeaks care arată cât de nenorocit și jeg a fost și este Tăriceanu!

3 Liviu Avram dezvăluie un scenariu exploziv: Nu cumva PSD a devenit o anexă a unor oameni din Justiţie? Rolul D…

4 Boicot total al țărilor democratice față de PSD! Doar țările comuniste și-au trimis oameni la mini-congresul …

5 Citiți asta!

recomandări

Te ia DNA: Cirloganu Marian Cristinel

S-a lansat Milionarul pentru Android! Descarcă din Play Store

Mic dejun englezesc