O PERSONALITATE PE ZI: Dinu C. Giurescu, istoric, profesor, academician

O PERSONALITATE PE ZI: Dinu C. Giurescu, istoric, profesor, academician

Istoricul Dinu C. Giurescu s-a născut la 15 februarie 1927, la Bucureşti, într-o cunoscută familie de istorici, tatăl său fiind istoricul Constantin C. Giurescu. A urmat cursurile Colegiului ''Sf. Sava'', apoi cursurile Facultăţii de Istorie din Bucureşti, luându-şi licenţa în anul 1955 şi apoi doctoratul în istorie, la aceeaşi facultate, în anul 1968.

A fost muzeograf la Muzeul de Artă din Bucureşti, secţia ''Artă veche românească'' (1956-1964), cercetător în domeniul istoriei diplomaţiei la Oficiul de Studii şi Documentare al Ministerului de Externe (1964-1968), conform Dicţionarului ''Membrii Academiei Române'' (Editura Enciclopedică/Editura Academiei Române, Bucureşti, 2003).

În perioada 1968-1987 a fost profesor la Institutul de Arte Plastice "Nicolae Grigorescu" din Bucureşti, titular al cursului de istoria civilizaţiei europene, apoi, între 1988-1990, profesor invitat (''visiting professor'') în SUA, la William Paterson College, Wayne, New Jersey şi la Texas A&M University, College Station, Texas. În perioada 1990-2011, a fost profesor, apoi profesor consultant la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti.

Foto: (c) CODRUŢA DRĂGOESCU/Arhiva istorică AGERPRES


Activitatea sa ştiinţifică, reunită în numeroase studii şi lucrări, cuprinde o arie bogată şi diversă: arta românească a secolelor XIV-XVIII ("Contribuţii la studiul broderiilor de la Trei Ierarhi", 1960); "Arta metalelor preţioase în Ţara Românească în secolele XIV-XVI", 1962 ş.a.); studiul civilizaţiei române în sec. XIV-XVIII ("Ţara Românească în secolele XIV-XV", 1973), lucrare distinsă cu Premiul "Nicolae Bălcescu" al Academiei Române); caracteristici ale feudalismului românesc şi relaţii economice ("Relaţiile economice ale Ţării Româneşti cu ţările Peninsulei Balcanice în perioada feudalismului timpuriu", 1964); "Relaţiile economice ale Ţării Româneşti cu Peninsula Balcanică în secolele XIV-XVI" (1965); istoria diplomaţiei româneşti (''N. Titulescu, Documente diplomatice'', 1967) şi ''M. Kogălniceanu, Documente diplomatice'' (1972), în colaborare ş.a.

A întocmit totodată sinteze de istorie naţională ("Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până astăzi" 1971, în colaborare); "Istoria românilor" (1974-1975, în colaborare); "Istoria ilustrată a românilor" (1981-1982) ), precum şi monografii, precum "Ion Vodă cel Viteaz" (1974). O serie de lucrări ale sale sunt consacrate problemelor de istorie contemporană: ''Guvernarea Nicolae Rădescu'' (1996), ''România în al doilea război mondial'' (1999), ''Imposibila încercare. Greva regală 1945'' (1999), ''Cade Cortina de fier: România 1947'' (2002) etc.


Citește și:

populare
astăzi

1 Așa se scrie istoria, oameni buni, din lucruri mărunte și neștiute...

2 Misterioasa navă iraniană care s-a întors ieri, subit, după trei ani, acasă

3 Document secret rusesc obținut de Washington Post

4 Foarte interesante amănunte...

5 Eduard Hellvig, atac dur la medicul Cîrstoiu: „Când spectacolul începe să fie fluierat, își iau trusa de machiaj și își văd de drum”