Într-un sit arheologic de pe malul Lacului Victoria, Kenya, au fost descoperite 330 de unelte din piatră cu o vechime de 2,9 milioane de ani. Oamenii de știință sunt de părere că erau folosite la tranșarea animalelor, precum și la zdrobirea vegetalelor pentru prepararea hranei.

Artefactele de la situl Nyayanga reprezintă cele mai vechi exemple cunoscute dintr-un tip de tehnologie a pietrei, denumită Oldowan, un procedeu revoluţionar cu ajutorul căreia strămoşii noştri puteau procesa diverse alimente şi diversifica alimentele consumate, informează Agerpres.

Au fost găsite trei tipuri de unelte: ciocane din piatră şi pietre şlefuite pentru măcinarea plantelor, oaselor şi cărnii, precum şi lamele ascuţite pentru secţionarea cărnii.

Pentru a pune în perspectivă vârsta acestor unelte, specia noastră Homo Sapiens a apărut în urmă cu doar aproximativ 300.000 de ani.

Oamenii de ştiinţă au crezut mult timp că uneltele Oldowan sunt limitate la speciile care aparţin genului Homo, grup care include specia noastră şi rude apropiate. Dar la Nyayanga nu au fost descoperite fosile ale unor indivizi aparţinând genului Homo. În schimb, au fost descoperiţi doi dinţi - doi molari solizi - ale unui individ din genul Paranthropus, un indiciu că acest văr preistoric ar putea fi creatorul uneltelor.

''Asocierea dintre uneltele Nyayanga şi Paranthropus ar putea redeschide problema creatorului celor mai vechi unelte Oldowan. Poate nu doar indivizi din genul Homo, dar şi alte feluri de hominini procesau hrana cu ajutorul tehnologiei Oldowan'', a spus antropologul Thomas Plummer de la Queens College din New York, autor principal al cercetării publicate în revista Science.

Termenul ''hominin'' se referă la omul modern şi la diferite specii considerate umane care au existat în trecutul îndepărtat al planetei, în timp ce termenul "hominid" este mai larg, referindu-se şi la toate speciile de umanoizi dispărute, la omul modern dar şi la maimuţele antropoide.'

'Când echipa noastră a determinat vârsta izvoarelor de la Nyayanga, autorul uneltelor a devenit un 'mister' în mintea mea'', a spus Rick Potts, paleoantropolog şi coautor al studiului, directorul programului Originile umane din cadrul Muzeului Naţional de Istorie Naturală Smithsonian .

''Există posibilităţi multiple şi dacă nu cumva găsim chiar oase fosilizate ale unei mâini înfăşurate în jurul unei unelte din piatră, creatorul primelor unelte Oldowan ar putea rămâne necunoscut pentru multă vreme''.

Molarii reprezintă cea mai veche fosilă de Paranthropus, indivizi care se deplasau biped şi care combinau caracteristici de la maimuţe şi de la oameni, prezentând adaptări pentru masticaţie intensă inclusiv un craniu cu o muchie osoasă de care erau ataşaţi muşchii puternici ai maxilarului, asemănător gorilelor. Homininii din acele vremuri includeau şi indivizi ai genului Australopithecus, cunoscut datorită celebrei fosile încă şi mai vechi ''Lucy''.

''În timp ce unele specii de primate nonumane produc tehnologii care le asistă în căutarea hranei, oamenii sunt în mod unic dependenţi de tehnologie pentru supravieţuire'', a spus Plummer.

Toate dezvoltările ulterioare ale tehnologiilor preistorice au la bază uneltele Oldowan, ceea ce înseamnă că apariţia lor a fost un reper în evoluţia umană, a spus Potts. Unelte rudimentare din piatră cu o vechime de 3,3 milioane de ani descoperite la un alt sit arheologic din Kenya ar putea fi un precursor al tehnologiei Oldowan sau un punct mort din punct de vedere tehnologic. În prezent, situl Nyayanga este o ravenă pe flancul vestic al muntelui Homa din apropierea Lacului Victoria, în sud-vestul Kenyei.

La vremea când erau confecţionate aceste unelte, în aceste locuri erau păduri şi pajişti de-a lungul unei ape curgătoare populate de o abundenţă de animale. Până acum, cele mai vechi exemple cunoscute de Oldowan datează din urmă cu circa 2,6 milioane de ani şi au fost descoperite în Etiopia. Speciile Homo erectus au transportat apoi tehnologia Oldowan până în Georgia şi China.

Urmele de tăieturi pe coaste şi tibie de hipopotam descoperite la Nyayanga sunt cele mai vechi exemple cunoscute de tranşare a unui animal de mari dimensiuni - care face parte din megafaună. Cercetătorii cred că hipopotamii erau găsiţi, nu vânaţi. Uneltele mai erau folosite şi pentru a secţiona oase de antilopă din care era extrasă măduva, precum şi pentru tocarea materialului vegetal dur sau moale.

Focul a început să fie utilizat mult mai târziu, ceea ce însemna că hrana era consumată crudă. Cercetătorii cred că instrumentele erau folosite pentru mărunţirea cărnii care devenea astfel un fel de ''tartar de hipopotam''. ''Megafauna oferă o super-abundenţă de hrană'', a spus Plummer. ''Un hipopotam este un sac imens din piele plin cu lucruri bune de mâncat''.