Obezitatea reprezintă una dintre cele mai mari provocări ale secolului XXI. Prevalența acestei boli va crește la 24% până în 2035, ajungând să afecteze două miliarde de persoane. Comunitatea științifică cere măsuri urgente la nivel de politici publice.

Din ce în ce mai multe persoane au probleme de greutate Foto. Arhivă

Obezitatea, insuficient identificată și gestionată ani de zile, a ajuns în 2023 o cutie a Pandorei. Anul acesta trebuie să fie unul de cotitură în schimbarea paradigmei de abordare a obezității în România, atrage atenția Forumul Român de Obezitate, FORO. Această boală este una cronică devastatoare cu peste 230 de complicații și este nevoie urgentă de intervenții la nivel de politici publice care pot fi puse în practică, pentru a diminua impactul clinic, social și economic al acestei pandemii, mai spun reprezentanții FORO.

Mesajul Forumului vine după publicarea la 2 martie a raportului World Obesity Atlas 2023 în care se arată că prevalența acestei patologii va crește de la 14%, în 2020, până la 24%, în 2035, ajungând să afecteze două miliarde de persoane, la nivel mondial.

Unde se plasează România

România este printre țările UE cele mai afectate de obezitate. La multiplele comorbidități pe care le generează se adaugă și un element care proiectează o perspectivă sumbră asupra viitorului: conform World Obesity Atlas 2023, rata de creștere a obezității în România până în 2035 va fi de 2,1% pe an la adulți și de 5,6%/an la copii, ceea ce ne situează în rândul țărilor cu cea mai accentuată rată de creștere a obezității la copii.

Potrivit datelor din Raport, în 2035, prevalența obezității printre români va crește la 35%, în medie. Creșterea va fi mai accentuată în rândul bărbaților, de la 27%, în 2020 până la 40%, în 2035, în timp ce la femei, va crește de la 23% până la 31%. Estimările mai arată că dacă în 2020, prevalența obezității în rândul fetelor era de 7%, în 2035 ea va ajunge la 17%, în timp ce la băieți, de la 14%, în 2020 se va ajunge la 31%, în 2035. Totodată, impactul economic al supraponderalității va crește de la 3,3%, în 2020, până la 3,6% din PIB, în 2035.

România, ca partener OMS, și-a asumat planul de reducere a prevalenței obezității până în 2025, dar cu politicile actuale șansele sunt 0, atrag atenția specialiștii. Cu atât mai mult cu cât, potrivit studiului Obezitatea în România, în 2014, 1 din 2 adulți are probleme cu greutatea – obezitate sau preobezitate.

În acest context, Forumul Român de Obezitate a lansat un apel pentru punerea în practică a unor măsuri și politici publice complexe destinate persoanelor cu probleme de greutate care să includă atât servicii de prevenție și diagnostic și până la tratamente bazate pe evidențe cu monitorizare și evaluare pe termen nedefinit.

“Este esențial ca întreg ecosistemul format din profesioniștii în sănătate, decidenți și pacienți să înțeleagă că obezitatea este o boală, și încă una de gravitate crescută, ce trebuie abordată ca atare. Totodată, vorbim de o boală a cărei manifestare este una complexă. Tocmai de aceea, facem apel la întreaga comunitate medicală, precum și la alți factori de influență și decizie să se alăture demersului nostru de a lupta împreună nu doar împotriva aspectelor clinice ci și societale, pentru eliminarea stigmei sociale la care sunt supuse persoanele cu obezitate”, au declarat reprezentanții FORO.

COVID-19, contribuție din plin

Raportul mai notează că în întreaga regiune europeană prevalența obezității este în creștere la copii și adolescenți. Estimările arată o creștere în perioada 2020-2035 cu 14% la fete și 21%, la băieți, în medie. În privința adulților media va fi de 35% la femei și de 39%, la bărbați. Impactul economic este estimat la peste 800 de miliarde de dolari SUA, anual, echivalentul a 2,6% din PIB-ul regional estimat pentru 2035.

Într-un clasament care arată cât de pregătit este un sistem să facă față unei provocări de asemenea anvergură cum este obezitatea, România ocupă locul 80 din 183 de țări, unul dintre cele mai slabe din UE. Prin comparație, Bulgaria ocupă locul 35, Belgia, locul 10, Austria, locul 11. La nivel eruopean cea mai bine plasată este Elveția care ocupă și primul loc în topul mondial, în timp ce Suedia ocupă locul 5 și Marea Britanie, locul 7. La nivel mondial, Canada ocupă locul 26, iar SUA, 41. Pe ultimele locuri la nivel mondial se află Burundi – locul 176, Burkina Faso – 178 și Somalia - 181.

Potrivit aceluiași raport, măsurile de restricție impuse în timpul pandemiei de COVID-19 au avut ca efect secundar creșterea prevalenței obezității în rândul populației, prin reducerea activităților fizice și creșterea consumului de mâncare procesată. Impactul a fost mai mare în rândul copiilor. O metanaliză care ia în calcul datele a 38 de studii din 17 țări, arată că perioada de lockdown a dus la un plus de greutate de 1,5 kilograme în rândul persoanelor peste 16 ani, în timp ce un studiu din China realizat pe 10.000 de adolescenți a arătat că măsurile care au restricționat libertatea de mișcare au crescut prevalența obezității în rândul copiilor, de la 10% până la 12,5% în doar un an.

În fiecare an, pe 4 martie este marcată Ziua Internațională a Obezității, pentru a atrage atenția asupra impactului devastator pe care această boală îl are asupra sănătății populației.