Oficial MFE: România nu a absorbit fonduri europene de aproape 3 miliarde de euro din cauza unor proiecte nefinalizate
România nu a reușit să absoarbă aproape trei miliarde de euro din exercițiul financiar precedent, din cauza unor proiecte nefinalizate la termen, din care două miliarde de euro pe partea de transport, iar un miliard de euro pe mediu, a declarat, marți, Emanoil Radu Dascălu, secretar de stat în Ministerul Fondurilor Europene (MFE), responsabil pentru programul Infrastructură Mare, în cadrul conferinței "Mecanisme pentru o piață în dezvoltare", organizată de Federația Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC).
'În ceea ce privește infrastructura mare, ea a fost împărțită pe două Autorități de Management: una, cea de la Mediu cu POS Mediu, și o alta la POS Transport. Pe partea de transport, pot să vă recunosc faptul că, în momentul de față, ne apropiem de sumele finale. Sunt circa două miliarde de euro neabsorbiți. Pe partea de mediu avem circa un miliard de euro. Deci, vorbim despre trei miliarde de euro care au stat la dispoziția României în perioada 2007 — 2015, deci într-o perioadă de criză a României în care noi nu am absorbit acești bani. Partea curioasă este alta, faptul că se spune că nu au fost proiecte.
O analiză făcută pe proiectele care nu au fost finalizate la termen, ajungem la o sumă aproape identică, de trei miliarde de euro, mai exact 2,8 miliarde de euro, din care pe infrastructură mare de circa 1,8 miliarde de euro, alocare UE pe Transport, și un miliard de euro pe Mediu, care reprezintă proiecte fazate, adică nefinalizate în perioada anterioară. Tragedia face ca aceste sume pe care nu am putut să le absorbim în ciclul precedent vor mânca din noul buget al POIM-ului — Programul Operațional Infrastructură Mare. Asta înseamnă că din sumele alocate pentru acest nou program, circa 30% sunt deja contractate și în derulare, adică sunt acele care nu s-au finalizat', a explicat Dascălu.
Oficialul MFE a menționat, totodată, că pe segmentul Infrastructură Mare, România are la dispoziție 11,9 miliarde de euro, din care 9,4 miliarde de euro înseamnă alocarea de la Uniunea Europeană.
'Ne dorim foarte multă transparență în perioada scurtă care ne-a rămas la guvernare. Vrem să rezolvăm cât mai multe probleme dintre cele existente. Sunt probleme multe, acumulate în muți ani de zile, fără a face niciun reproș unei anumite guvernări. Prima acțiune pe care am avut-o vizavi de deschidere a fost aceea de a invita antreprenorii generali din piață, pentru că ne interesa foarte mult părerea lor.
Sunt multe proiecte mari în țară care s-au împotmolit și asta a dus la lipsă a absorbției de fonduri europene. Pe partea de infrastructură mare, care cuprinde infrastructura de transport (rutier, feroviar, naval, aerian), pe partea de mediu (apă, canal, stații de epurare) și pe ceea ce înseamnă energie, este un buget foarte mare alocat pentru perioada 2014-2020, respectiv 11,9 miliarde de euro, din care alocarea strict a Uniunii Europene este de 9,4 miliarde de euro. Semnificativ este și aportul venit prin Programul Operațional Regional, gestionat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, unde avem circa 8,25 miliarde de euro la dispoziție, din care partea de fonduri UE este de 6,6 miliarde de euro. Deci, dacă vorbim strict de fonduri europene, 6,6 miliarde plus cei 9,4 miliarde duc la suma de 16,6 miliarde de euro care stau la dispoziția României pentru perioada următoare, până în anul 2020. Și mult timp nu a mai rămas...', a subliniat Emanoil Radu Dascălu.
Potrivit secretarului de stat, 'în perioada aceasta încercăm să analizăm ce s-a întâmplat și să tragem câteva concluzii cât mai rapid pentru a lucra la îmbunătățirea situației'.
'Dacă nu vom avea pe partea autorităților contractante persoane care să fie competente și prin competență să-și asume și responsabilități pentru decizii nu vom ajunge nicăieri', a adăugat Dascălu.
Federația Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC) organizează, marți, conferința cu tema 'Mecanisme pentru o piață în dezvoltare', eveniment inițiat în raport cu situația economica la zi.
Participanții din cadrul conferinței își propun ca, în această ediție, să identifice mecanisme pentru o piață a construcțiilor în dezvoltare. Temele centrale ale evenimentului se concentrează pe: ce modificări apar și cum va evolua structura cererii de lucrări în construcții, cât de implicați vor fi antreprenorii și firmele de execuție de construcții, cum se prezintă segmentul de investiții, proiecte și finanțare în construcții și alte aspecte practice referitoare la programele de dezvoltare, care este ponderea investițiilor în construcții și ce impact are aceasta asupra sectorului, ce modalități de eficientizare a resurselor publice în noua lege a achizițiilor pot fi implementate.
AGERPRES/(A, AS — autor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Anda Badea)
Citiți mai mult:
Robert Negoiță (AMR): Este nevoie reală de o listă neagră a constructorilor din România
