Olanda: Parlamentul aprobă clasificarea „Frăției Musulmane” drept organizație teroristă
La 17 martie 2026, Parlamentul olandez (Camera Reprezentanților) a aprobat cu majoritate de voturi o moțiune care solicită guvernului să interzică gruparea Frăția Musulmană și să o clasifice drept organizație interzisă, alături de instituțiile și asociațiile afiliate acesteia de pe teritoriul olandez.
Această decizie a survenit în urma unor audieri și dezbateri prelungite. Aproximativ 76 de deputați au votat în favoarea propunerii, motivați de rapoarte de securitate și avertismente politice privind influența tot mai mare a ideologiei extremiste și impactul acesteia asupra „coeziunii sociale” din țară.
Astfel, Olanda se alătură oficial unui curent european în creștere care urmărește să redeseneze limitele interacțiunii cu islamul politic, într-o încercare de a atinge un echilibru delicat între protejarea securității naționale și conservarea valorilor democratice.
Cei care au votat în favoarea moțiunii se tem că Frăția Musulmană, prin infiltrarea sa în societatea olandeză, acționează pentru a crea un imperiu islamic care să aplice legea Sharia, conform rapoartelor locale. Printre forțele politice care au susținut rezoluția se numără Uniunea Creștină, Mișcarea 50Plus, Partidul Popular pentru Libertate și Democrație (VVD), Partidul Socialist (SP), JA21, Partidul pentru Libertate (PVV), Grupul Markuszower, Forumul pentru Democrație (FvD) și deputatul Keijzer, care ocupă împreună 76 din cele 150 de locuri.
În textul propunerii, Partidul pentru Libertate (PVV) face referire la un raport guvernamental francez publicat în luna mai a anului trecut, care confirmă infiltrarea masivă a Frăției Musulmane în societatea franceză.
Un Semnal de Alarmă
Raportul francez a confirmat că Frăția Musulmană se bazează pe utilizarea secretomaniei și a discursului dublu pentru a se infiltra în instituții și în societate. De asemenea, documentul evidențiază structura organizatorică secretă a grupării în Europa, care prezintă niveluri interne și grade diferite de apartenență. Acest raport a stârnit controverse ample în rândul comunităților musulmane din Franța.
Documentul a subliniat că Frăția Musulmană nu reprezintă o amenințare violentă directă și imediată, ci un pericol pe termen lung care constă în „erodarea treptată a valorilor seculare” în cadrul comunităților locale, lucru care s-ar putea reflecta negativ asupra coeziunii naționale și a instituțiilor republicii.
„Realitatea acestei amenințări, chiar dacă nu este violentă, reprezintă un pericol pentru țesutul social (...) și, la o scară mai largă, pentru coeziunea națională”, se arată în raport.
- Rezoluția Franței: În luna ianuarie a acestui an, Adunarea Națională a Franței a votat (157 voturi pentru, 101 împotrivă) o rezoluție care solicită inițierea procedurilor la nivelul UE pentru includerea Frăției Musulmane pe lista europeană a organizațiilor teroriste. Rezoluția a cerut Comisiei Europene să deschidă o cale oficială în acest sens, pe baza unei evaluări juridice a rețelelor grupării.
- Poziția SUA: Acest demers a coincis cu anunțul făcut de Washington, tot în luna ianuarie, privind clasificarea filialelor Frăției Musulmane din Egipt, Iordania și Liban drept „organizații teroriste”.
Trezirea Europei
În urma raportului emis în luna mai a anului trecut, președintele francez Emmanuel Macron a anunțat un pachet de măsuri punitive și reforme legislative pentru a combate ceea ce a descris drept „ideologia extremistă” din cadrul societății franceze.
Acest raport a pregătit terenul pentru o „trezire europeană” în fața infiltrării grupărilor extremiste, care au devenit o amenințare reală pentru țesutul social.
În acest context, cotidianul elvețian 24 Heures a avertizat marți cu privire la influența tot mai mare a Frăției Musulmane în Elveția. Publicația a notat că acest curent „nu acționează doar prin intermediul moscheilor, ci se extinde în tăcere prin rețele comunitare, educaționale și financiare, devenind o amenințare ascunsă pentru valorile democratice”.
Dezbaterea a ajuns și în Parlamentul Federal Elvețian. Parlamentarul Jacqueline de Quattro (Partidul Liberal Radical) a solicitat Consiliului Federal elaborarea unui raport oficial privind prezența, organizarea și rețelele de influență ale mișcărilor islamice politice din Elveția. Propunerea sa se bucură de un sprijin larg din partea Partidului Verde Liberal (PVL), Partidului de Centru, Partidului Liberal Radical (PLR) și Uniunii Democrate de Centru (UDC).
Acțiuni Europene Continue
Deoarece amenințarea grupării este transfrontalieră, mai multe state europene au început să ia măsuri concrete:
- Irlanda: Senatoarea Sharon Keogan a avertizat în luna octombrie a anului trecut cu privire la pericolul de a permite Frăției Musulmane să „prospere necontrolat” în Irlanda. Ea a criticat guvernul pentru că nu a recunoscut influența grupării, dând ca exemplu închiderea celei mai mari moschei din Irlanda (din Clonskeagh, Dublin) pe fondul acuzațiilor privind legături cu Frăția Musulmană, interpretări extremiste și nereguli financiare. Keogan a subliniat că nu este o chestiune religioasă, ci una de transparență și de influență ideologică.
- Germania: Uniunea Creștin-Socială (CSU), partidul de guvernământ din landul Bavaria, a adoptat la începutul acestui an un plan cuprinzător pentru a contracara activitățile Frăției Musulmane în Germania. CSU a avertizat că extremismul grupării „amenință instituțiile democratice” și a propus interzicerea finanțării externe, impunerea de sancțiuni legale organizațiilor afiliate și înăsprirea controlului asupra platformelor online.
