București, Timișoara, Cluj-Napoca și Iași sunt orașele cu cel mai congestionat trafic din România în prezent, în timp ce la polul opus se situează Reșița, Giurgiu și Călărași, reiese din datele incluse în cercetarea „Indexul de Trafic 2025”, publicat marți, 16 septembrie.

Indexul de Trafic 2025, analiză realizată de Institutul pentru Orașe Vizionare , prezintă o radiografie a traficului din municipiile reședință de județ și identifică tiparele de mobilitate urbană. Indexul compară cât de mult încetinește circulația în zilele lucrătoare față de un regim liber, pentru cele 41 de municipii reședință și București.

Conform analizei, orașele mici, precum Reșița, Giurgiu și Cărărași au cel mai fluent trafic.

La polul opus, Bucureștiul se menține un caz aparte, cu pierderi datorate aglomerației, echivalente a peste 12 zile de lucru anual pentru un șofer obișnuit – adică mai mult de jumătate din concediul de odihnă legal.

Datele au fost colectate în perioada martie–iunie 2025, de luni până vineri, între orele 07:00 și 20:00 – atunci când oamenii se deplasează cel mai mult prin oraș.

Pentru a avea un punct de referință „liber”, s-au folosit vitezele de circulație înregistrate duminica dimineața, între orele 07:00 și 08:00. Acesta este intervalul cu cel mai redus trafic la nivel național, ceea ce oferă un etalon comparabil și repetabil pentru toate orașele.

Traficul este unul dintre cei 51 de indicatori analizați de barometrul de performanță urbană CITY INDEX, care va fi lansat integral la finalul lunii octombrie 2025.

Tiparul clasic al „orelor de vârf” s-a schimbat

Conform analizei, Capitala României rămâne un caz aparte , cu pierderi cauzate de aglomeraţie echivalente a peste 12 zile de lucru, anual, pentru un şofer obişnuit, adică mai mult de jumătate din concediul de odihnă legal.

De asemenea, raportul arată că tiparul clasic al „orelor de vârf” s-a schimbat. Astfel, oraşele nu mai sunt blocate doar când oamenii intră şi ies de la muncă, ci şi în mijlocul zilei, când activităţile zilnice fragmentate produc congestii prelungite.

„În mod nesurprinzător, oraşele mici conduc clasamentul mobilităţii fluente. Reşiţa, Giurgiu şi Călăraşi sunt primele trei oraşe din clasamentul Indexului: un locuitor pierde aici din cauza congestiei traficului, doar 3 - 3,5 zile de lucru pe an, ceea ce confirmă că dimensiunea redusă a oraşului oferă locuitorilor o mobilitate constantă şi eficientă. Analiza din 2025 indică şi câteva salturi spectaculoase faţă de rezultatele Indexului de anul trecut. Oradea urcă 17 locuri faţă de 2024, în timp ce Alba Iulia şi Bistriţa câştigă câte opt poziţii. Reşiţa, care îşi consolidează locul întâi, câştigă şi ea şase locuri faţă de anul trecut”, se menţionează în document.

Orașele care intră în „zona verde”

În contrast, oraşele mari rămân sub o presiune constantă, iar Bucureştiul este în continuare excepţia majoră a reţelei urbane româneşti, cu un ETTR (Excess Travel Time Ratio) de circa 45%. În acelaşi timp, Timişoara şi Iaşi trec pragul de nouă zile pierdute pe an, ceea ce indică nevoia unor măsuri structurale.

Există însă și excepții pozitive la scară mare, cum ar fi Brăila și Galați, cu populații ce depășesc 150.000 de locuitori, dar care reușesc să intre în zona „verde” a clasamentului, cu doar 3,6 - 4,3 zile pierdute pe an, din cauza aglomerației în trafic.

„Rezultatele lor arată că un ritm mediu bun al mobilității, combinat cu o diferență moderată de viteză între weekend și zilele lucrătoare, poate compensa dimensiunea populației”, notează sursa citată.

La polul opus al dinamicii, câteva orașe, unele dintre acestea de dimensiuni mici, marchează căderi abrupte față de 2024. În acest sens, Alexandria și Cluj-Napoca au retrogradat câte șapte poziții, în timp ce Brașov, Tulcea au pierdut cinci locuri, iar explicațiile țin de presiuni noi pe rețelele rutiere, șantiere prelungite sau un management mai puțin eficient al traficului.

„Datele analizate de noi arată că ora de prânz este noul vârf de trafic. În multe orașe, vitezele minime nu se mai înregistrează la 8:00 sau 17:00, ci între orele 11:00 și 14:00. Explicația vine din munca flexibilă, programe decalate și o dispersie mai mare a fluxurilor de deplasare pe durata zilei. Dacă prânzul este momentul critic, iar drumurile scurte, combinate, spre școli, piețe, spitale sau birouri locale, curieratul și livrările de mâncare, precum și transportul alternativ de tip Uber/Bolt, sunt cele care generează încetiniri, atunci măsurile de mobilitate (benzi pentru transportul public, ferestre pentru livrări, managementul parcărilor, semaforizare adaptivă) trebuie calibrate și pentru intervalul 11:00 - 14:00, nu doar pentru orele tradiționale de rush hour, și pentru mobilitatea zilnică de proximitate, nu doar fluxurile de intrare-ieșire din oraș”, a declarat Florian Filat, director executiv al Institutului pentru Orașe Vizionare și manager de proiect City Index.