Originea numelor cartierelor bucureștene. Povestea Oborului: de la loc de spânzurătoare, la locul unde se mănâncă mici

Originea numelor cartierelor bucureștene. Povestea Oborului: de la loc de spânzurătoare, la locul unde se mănâncă mici

Bucureștiul, numit și Micul Paris, găzduiește o serie de cartiere cu povești cel puțin interesante. Iată cum au ajuns unele dintre cele mai cunoscute cartiere ale Capitalei să poarte numele pe care le știm în prezent, conform B365.

Piața Obor

Cartierul Obor s-a numit în trecut „Târgul de Afară”. Foto: Arhivă

Balta Albă

Primele mențiuni referitoare la cartierul Balta Albă au fost făcute la începutul secolului al XIX-lea, în perioada în care Bucureștiul a fost lovit de o epidemie de ciumă bubonică. Rămășițele pământești ale celor care piereau din pricina bolii erau aruncate, în timpul domnului fanariot Ioan Gheorghe Caragea, și incendiate în groapa cu var din cartier. De fiecare dată când ploua varul din gropile comune ieșea la suprafață și se formau mari bălți albe.

Cotroceni

Cartierul își are denumirea de la verbul „a cotroci”, care înseamnă „a adăposti” sau „a scotoci”. Cunoscutul Palat Cotroceni, reședința președintelui României, a fost construit în această zonă la finalul secolului al XIX-lea pentru regele Ferdinand.

Crângași

Legenda cartierului Crângași spune că această denumire vine de la „crâng”, întrucât zona a fost o pădure, o prelungire a Codrilor Vlăsiei. În urmă cu 200 de ani, zona nu era mai deloc populată, la vremea respectivă fiind doar 5 gospodării. Afluxul de locuitori a venit în momentul în care Crângași a fost inclus în Capitală, în anii 1920, când zona a fost „invadată” de familii defavorizate.

Giulești

Acest cartier a luat ființă prin unirea a două sate: Giulești-Sârbi și Giulești-Țigănia. Giuleștiul a cunoscut o dezvoltare fulminantă în perioada comunistă, concomitent cu apariția blocurilor de locuințe. Totodată, arheologii au scos la iveală rămășițe ale culturii Giulești-Boian , care a populat acest loc în mileniul IV î.Hr.

Obor

Cartierul s-a numit în trecut „Târgul de Afară” sau „Oborul de vite”. În secolele XVII-XVIII, în această zonă erau executați cei condamnați la moarte prin spânzurare . Practica a dăinuit până în anul 1870, când domnitorul Grigore Ghica a interzis-o. Ulterior, în 1877, negustorii care ajungeau la Obor au ridicat „Crucea Negustorilor” pentru a sfinți locul.

În anul 2009, „Crucea Negustorilor” a fost mutată în Sectorul 2 și i s-a dat numele de „Crucea Independenței”.

Sursa: adevarul.ro


populare
astăzi

1 VIDEO Hopa, ce avem noi aici?

2 Cine este misteriosul miliardar american care ar fi aterizat ieri la București cu deja celebrul zbor direct din Florida

3 VIDEO Pe asta cu Georgescu ați văzut-o? Ar putea explica multe...

4 Ce știe BOR despre ce urmează să se întâmple?

5 N-ai cum să nu-i dai dreptate lui Năstase la tura asta...