Pacienții cu cancer acuză CNAS: Lipsa medicamentelor e o sentință la moarte
Apelul FABC, adresat premierului și conducerii CNAS, vine ca un răspuns direct la declarațiile publice care sugerau că în oncologie nu ar exista lipsuri de medicamente, ci doar dificultăți ocazionale de achiziție. Reprezentanții pacienților au identificat, în doar 24 de ore, trei medicamente complet absente și alte opt cu probleme recurente de disponibilitate, subliniind că „aceasta este realitatea din spitale și din viața pacienților”.
FABC solicită publicarea transparentă a situației stocurilor de medicamente pentru cancer Foto: Pexel
FABC avertizează că întreruperile sau întârzierile în aprovizionare au consecințe devastatoare pentru pacienții oncologici.
Pentru un pacient cu cancer, o discontinuitate de câteva săptămâni nu înseamnă o simplă problemă de aprovizionare. Înseamnă tratament amânat, boală care poate progresa, șanse terapeutice pierdute și, uneori, vieți pierdute.
– Organizația FABC
Finanțarea și birocrația pun vieți în pericol
Federația, condusă de Cezar Irimia, ridică semne de întrebare și cu privire la resursele financiare ale sistemului, cerând autorităților să clarifice dacă există riscul restricționării sau amânării accesului la tratamente oncologice din lipsă de fonduri. „Pacienții au dreptul la un răspuns clar”, se precizează în apel.
În plus, FABC atrage atenția că unele medicamente, deși evaluate și introduse prin acte normative în sistemul de compensare, rămân inaccesibile din cauza întârzierilor administrative și birocratice. „Pentru administrație, acestea pot fi proceduri, termene și documente. Pentru pacientul oncologic, timpul se măsoară în șanse de supraviețuire”, subliniază FABC.
Ce solicită organizațiile de pacienți
Pentru a depăși această criză, FABC cere autorităților o verificare urgentă, la nivel național, a disponibilității tuturor medicamentelor oncologice, inclusiv a celor cu discontinuități repetate. Printre solicitări se numără și publicarea transparentă a situației stocurilor, identificarea rapidă a soluțiilor de aprovizionare, clarificarea statutului terapiilor aprobate dar încă inaccesibile, și crearea unui mecanism permanent de dialog cu asociațiile de pacienți.
Mesajul final al scrisorii este un avertisment dur, care subliniază gravitatea situației:
Cancerul nu așteaptă. Și nici pacienții nu mai pot aștepta. Lipsa medicamentelor, subfinanțarea sau întârzierile administrative nu trebuie să decidă cine primește la timp șansa la tratament și cine nu. Nu vă puneți, prin inacțiune, semnătura pe certificatele noastre de deces.
– Cezar Irimia, președintele FABC
Cauzele crizei: Medicamente „off-label” și blocaje în aprovizionare
Vasile Barbu, președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților (ANPP), a detaliat pentru presă principalele dificultăți, menționând în special medicamentele citostatice care nu sunt prescrise în mod obișnuit de oncologi, cunoscute sub denumirea de „off-label”.
Problemele principale sunt legate de medicamentele citostatice care nu sunt prescrise în mod obișnuit de oncologi, adică cele off-label. De asemenea, în cazul unui medicament generic, produs de cinci producători diferiți – atât în România, cât și în străinătate – în trecut, ministerul Sănătății nu a răspuns la notificarea companiei producătoare, care a anunțat că nu va putea livra timp de aproximativ opt luni din cauza unor probleme tehnologice, dar și a unor blocaje în aprovizionarea cu materie primă din Pakistan, India sau chiar cu folie de aluminiu din China, iar acum și din cauza războiului din Iran. Deși în Europa existau alte variante ale aceluiași medicament, iar Ministerul Sănătății ar fi putut apela, prin Unifarm, la un sistem de urgență pentru a-l procura, acest lucru nu s-a întâmplat, iar lipsa lui a provocat o suferință enormă pentru cei 10.000–12.000 de pacienți care primesc lunar citostatice, pentru care acest medicament atenua greața insuportabilă și starea de rău, ameliorând calitatea vieții. Practic, acești pacienți sunt în chinuri fără respectivul medicament. Fostul ministru văd că aruncă vina pe alții, nu își asumă responsabilitatea pentru lipsa medicamentului, deși am atras atenția încă dinainte de încheierea mandatului ministrului că nu au fost făcute demersurile necesare pentru multe medicamente și materiale sanitare lipsă din sistem, mai ales din programele naționale.
– Vasile Barbu, președintele ANPP
Potrivit lui Barbu, criza s-a intensificat începând cu toamna anului trecut, pe fondul unor sincope de producție cauzate de lipsa materiei prime, a costurilor ridicate pentru energie și gaze, precum și a restructurărilor și modernizărilor utilajelor, procese care perturbă fluxul tehnologic. El a menționat că, deși nu a auzit integral declarațiile președintelui CNAS, pacienții au căutat într-adevăr anumite citostatice, în special cele off-label, care necesită deseori hotărâri judecătorești pentru decontare și a căror aprovizionare prin Unifarm a întâmpinat dificultăți.
Această criză s-a accentuat începând cu toamna trecută, deoarece achizițiile se fac, de regulă, pe termen lung, dar au existat sincope în producție din cauza lipsei de materie primă, a consumului ridicat de energie și gaze, a restructurărilor și a modernizării utilajelor, care implică modificări complexe ale fluxului tehnologic. Aceste întârzieri au generat crize reale de citostatice. În ceea ce privește afirmațiile președintelui CNAS, nu le-am auzit integral, așa că nu pot comenta în detaliu asupra lor. Știu doar că pacienții au căutat, într-adevăr, anumite citostatice, în special cele off-label, care nu sunt prescrise uzual și care, de obicei, nu pot fi decontate decât în baza unor hotărâri judecătorești, iar în astfel de cazuri aprovizionarea prin Unifarm a întâmpinat dificultăți. Datele noastre arată că unele citostatice au lipsit în anumite perioade, deși deficitul a fost adesea remediat rapid. În unele cazuri, pacienții au fost nevoiți să cumpere medicamentele din Ungaria, Austria sau Germania, plătind din fonduri proprii – o situație care, în opinia mea, este responsabilitatea Ministerului Sănătății, în special a direcției pharma care ar trebui să coordoneze urgențele prin Unifarm, acolo unde s-a produs blocajul. Deși am înțeles că domnul Cseke a încercat să intervină, este deja târziu, iar recuperarea este dificilă, deoarece comenzile și identificarea noilor furnizori durează mult, mai ales că aceștia nu sunt întotdeauna partenerii tradiționali ai distribuitorilor români.
– Vasile Barbu, președintele ANPP
Impactul lipsei unui guvern cu puteri depline
Vasile Barbu subliniază că întârzierile în aprovizionarea cu medicamente sunt exacerbate de lipsa unui guvern cu puteri depline în ultimele aproape patru luni, ceea ce împiedică o rectificare bugetară esențială.
În prezent, cauza principală a întârzierilor în aprovizionarea cu medicamente este lipsa unui guvern cu puteri depline, care să poată realiza rectificarea bugetară necesară în această perioadă și specifică verii. Partea cu adevărat dificilă este că, în lipsa unui guvern cu puteri depline, nu se poate realiza rectificarea bugetară, iar fondurile acumulate pentru sănătate – aproximativ 12 miliarde de lei rămân blocate, deși depășesc veniturile estimate inițial prin legea bugetului.
– Vasile Barbu, președintele ANPP
De asemenea, Barbu a adăugat că procesul de accelerare a aprovizionării necesită o serie de măsuri complexe: modificări legislative, hotărâri de guvern și de ministru, decizii ale Agenției Naționale a Medicamentului (ANM), precum și o evaluare riguroasă a tehnologiilor medicale pentru fiecare moleculă în parte. El a criticat funcționarea deficitară a comisiilor consultative de specialitate din cadrul Ministerului Sănătății și comunicarea slabă a fostului ministru Rogobete, care ar fi ignorat propunerile de elaborare a protocoalelor medicale împreună cu Colegiul Medicilor și societățile profesionale.
Fără protocoale medicale care să impună utilizarea anumitor medicamente, nici Agenția Națională a Medicamentului, nici distribuitorii nu sunt stimulați să le autorizeze sau să le aducă în stoc, mai ales că acestea sunt extrem de costisitoare – de exemplu, o sută de cutii de citostatic pot bloca fonduri suficiente pentru zece mii de alte cutii de medicamente. Problema este una complexă, nu poate fi rezolvată în câteva minute de discuție televizată, iar comparația cu alte țări relevă că, în timp ce majoritatea statelor au termene de aprobare de aproximativ 300 de zile, România se află sub această medie. În plus, Agenția Europeană a Medicamentului a aprobat recent 47 de medicamente noi într-un singur an, însă acestea întârzie să ajungă în țara noastră. Deși unele sunt inovative și, prin urmare, scumpe, pe termen lung ele pot aduce economii semnificative, prin creșterea calității vieții pacienților și prin eficiența terapeutică și economică generală. Din păcate, în România nu se fac astfel de calcule, iar aceste analize ar trebui să fie o prioritate la Ministerul Sănătății.
– Vasile Barbu, președintele ANPP
Tratamente amânate și costuri suportate de pacienți
Situația actuală arată că mai multe medicamente esențiale pentru tratamentul cancerului sau pentru gestionarea efectelor secundare ale terapiilor oncologice sunt indisponibile în spitalele românești. Medicii sunt adesea constrânși să amâne administrarea tratamentelor sau să modifice schemele terapeutice, cu riscuri semnificative pentru pacienți. Deși datele oficiale pot indica stocuri naționale pentru anumite produse, acestea nu ajung în unitățile sanitare, sugerând probleme majore de distribuție sau alocare.
Lipsurile sunt semnalate încă din luna iunie, iar livrările pentru unele produse ar putea fi reluate abia în septembrie, invocându-se probleme de fabricație sau întreruperi în lanțurile de aprovizionare. Această criză afectează atât medicamente costisitoare, cât și produse esențiale cu prețuri accesibile. Pacienții se văd nevoiți să-și cumpere singuri tratamentele, o povară financiară imposibil de suportat pe termen lung, mai ales în cazul medicamentelor off-label.
Problema lipsei medicamentelor oncologice nu este una nouă, pacienții confruntându-se periodic cu astfel de dificultăți în ultimii ani. Criza actuală este agravată de blocarea fondurilor destinate sănătății, estimată la aproximativ 12 miliarde de lei, din cauza imposibilității de a realiza o rectificare bugetară în lipsa unui guvern cu puteri depline.
Asociațiile pacienților solicită deblocarea urgentă a acestor fonduri și o coordonare mult mai eficientă între Ministerul Sănătății, CNAS și Unifarm, pentru a asigura accesul la medicamente în timp util și pentru a grăbi introducerea terapiilor inovatoare aprobate la nivel european. Până atunci, pacienții oncologici rămân într-o situație critică, expuși unor întârzieri care le pot compromite șansele de recuperare.
Explorează subiectele:
Cancer Medicamente oncologice CNAS Pacienți Lipsuri medicamente
