Pană masivă de internet în Rusia: Bănci, jocuri, servicii guvernamentale și comunicații, toate au căzut brusc

O pană masivă de internet a paralizat Rusia în seara zilei de 6 aprilie, afectând simultan bănci, servicii de stat, platforme de jocuri și aplicații de comunicare, într-un episod fără precedent recent, relatează publicația rusă independentă Meduza.io.

Zeci de servicii esențiale au devenit indisponibile aproape în același moment, fără ca autoritățile să ofere până acum o explicație clară. De la operațiuni bancare de zi cu zi până la accesul la portaluri guvernamentale, întreaga infrastructură digitală pare să fi fost lovită simultan.

Ce servicii au căzut

Printre platformele afectate se numără unele dintre cele mai utilizate din Rusia:

-Bănci: Sberbank, Alfa-Bank, Gazprombank, VTB Bank

-Telecomunicații: Rostelecom, Beeline

-Mesagerie și rețele sociale: Telegram, Discord

-Gaming: Steam, World of Tanks, Valorant, League of Legends

-Servicii de stat: portalul Gosuslugi

-Streaming și AI: Okko, Character AI

-E-commerce: Wildberries

Amploarea incidentului sugerează un blocaj sistemic, care a lovit simultan aproape toate segmentele-cheie ale internetului rusesc.

Un context tensionat

Problemele vin la doar câteva zile după un alt episod major, pe 3 aprilie, când serviciile bancare au fost afectate, iar utilizatorii nu au putut face plăți, transferuri sau retrageri de numerar. Atunci, experți în infrastructură digitală au indicat drept posibil responsabil Roskomnadzor, instituția care supraveghează internetul în Rusia. Ulterior, autoritatea a cerut eliminarea acestor speculații din spațiul public.

În paralel, Roskomnadzor și-a intensificat în ultimele săptămâni eforturile de a restricționa accesul la Telegram, într-o nouă tentativă după eșecul răsunător al blocării din perioada 2018–2020. Presiunea asupra serviciilor VPN a crescut, de asemenea, acestea fiind principalele instrumente prin care utilizatorii ocolesc cenzura.

Ironia situației: chiar partidul de guvernământ, afectat

Un detaliu semnificativ a vizat site-ul partidului de guvernământ, Rusia Unită, utilizat pentru organizarea alegerilor interne. Platforma a devenit inaccesibilă în mai multe regiuni fără VPN, deși formațiunea a susținut constant legislația care a dus la restricționarea internetului.

Astfel, partidul ajunge să fie afectat chiar de propriile politici, după ce a încercat fără succes să obțină includerea site-ului său pe listele „albe”, exceptate de la blocări.

Controlul asupra internetului, tot mai strict

În fundalul acestor disfuncționalități se află o tendință mai amplă: controlul tot mai rigid exercitat de Kremlin asupra spațiului online. Potrivit Reuters, autoritățile ruse limitează frecvent accesul la internet în anumite regiuni, blochează aplicații precum WhatsApp și Telegram și restricționează zeci de servicii VPN.

Scopul ar fi menținerea controlului intern în contextul războiului din Ucraina, pe fondul temerilor că sprijinul populației ar putea scădea în timp.

După invazia din 2022, Rusia a adoptat unele dintre cele mai dure legi privind cenzura și controlul informației din perioada post-sovietică, extinzând atribuțiile serviciilor de securitate, inclusiv ale FSB, la ordinul președintelui Vladimir Putin.

„Statul care se teme de propriii cetățeni”

Criticile nu au întârziat să apară. Fondatorul Telegram, Pavel Durov, a acuzat autoritățile că restricțiile repetate afectează libertatea de exprimare și dreptul la viață privată.

„Autoritățile găsesc zilnic noi motive pentru a limita accesul la Telegram. Este trist. Este semnul unui stat care se teme de propriii cetățeni”, a declarat acesta.

În paralel, autoritățile încearcă să promoveze alternative controlate de stat, precum aplicația Max, dezvoltată sub umbrela VKontakte, apropiată de cercul puterii. Inspirată de modelul chinezesc WeChat, aplicația combină funcții de mesagerie cu servicii guvernamentale, însă fără criptare, iar instalarea ei a devenit obligatorie pe dispozitivele mobile.

Pe acest fundal, pana masivă de internet ridică noi întrebări nu doar despre vulnerabilitatea infrastructurii digitale din Rusia, ci și despre consecințele unei politici tot mai agresive de control asupra spațiului online.