Paradoxul pensionării la 50 de ani în MAI: 61% din foștii angajați au pensii de peste 5.000 de lei, dar cer dreptul la cumulul pensie-salariu

Șase din zece pensionari (61%) ai Ministerului de Interne (MAI) primesc pensii de peste 5.000 de lei. Datele de anul trecut arată că aceștia părăsesc sistemul, în medie, la vârsta de 50 de ani și trei luni. Pe acest fond, angajații MAI au reacționat dur față de planurile Guvernului de a crește pragul de pensionare în sistem, denunțând totodată interdicția de a lucra la stat după pensionare.

Guvernul Bolojan a demarat în luna martie un proiect de lege care vizează sistemul de pensii al MAI, MApN și al altor structuri de siguranță națională. Ideea centrală a inițiativei era creșterea vârstei de pensionare, deoarece în prezent mulți angajați ai acestor structuri se pensionează la vârste cuprinse între 47–53 de ani, și schimbarea modului de calcul a pensiei.

„Consider că pentru toate sistemele în care se permite pensionarea la o vârstă care înseamnă 50-51-52 de ani, atunci când un om este în deplinătatea facultăților fizice și intelectuale, acolo unde pensia este cât ultimul salariu, trebuie corectate lucrurile (...)”, a declarat, atunci, Ilie Bolojan.

Sindicatele din Poliție au protestat vis-a-vis de modificările vehiculate subliniind că vârsta de pensionare a fost deja crescută prin legea din 2023, aceasta urcând gradual la 65 ani până în 2035.

Interdicția cumulării pensiei de serviciu cu salariul la stat îi nemulțumește pe polițiști

Noua lege a pensiilor militare nu a fost adoptată, însă, zilele trecute, Guvernul a aprobat interdicția cumulării pensiei de serviciu cu salariul la stat, care va afecta mulți dintre foștii angajați ai Ministerului Afacerilor Interne.

Federația Sindicatelor Naționale ale Polițiștilor și Personalului Contractual din România a transmis, zilele trecute, un comunicat în care își exprimă dezacordul față de propunerile legislative care limitează cumulul pensiei militare cu salariul, în special sancțiunea de reducere a pensiei cu 85% pentru cei care continuă să lucreze la stat. Sindicaliștii consideră măsura inechitabilă și neconstituțională.

În primul rând, spun ei, aceasta ar încălca dreptul fundamental la muncă garantat de Constituție și de legislația europeană, transformând libertatea de a lucra într-o opțiune penalizată financiar. În al doilea rând, pensia militară este un drept câștigat, nu un ajutor social, iar reducerea sa contravine jurisprudenței Curții Constituționale.

Proiectul este criticat și pentru discriminare, deoarece afectează doar angajații din sectorul public, nu și pe cei din privat, și pentru lipsa de proporționalitate a sancțiunii. De asemenea, ar încălca principiul neretroactivității, afectând persoane care și-au planificat veniturile în baza legislației actuale.

Sindicatele mai semnalează o discriminare între pensionarii civili și cei militari, primii putând cumula liber pensia cu salariul, spre deosebire de rezerviști.

„Statul român acționează ca un angajator de rea-credință: încasează contribuțiile de la polițiștii și militarii rezerviști, activi și utili în câmpul muncii, dar le refuză recalcularea drepturilor, iar acum, prin acest nou proiect, vrea să le confiște și pensia deja dobândită”, arată Federația Sindicatelor Naționale ale Polițiștilor și Personalului Contractual din România.

Ce prevede proiectul

Premierul Ilie Bolojan a anunțat că va trimite proiectul către Parlament și le cere aleșilor să îl adopte în procedură de urgență.

Pensia specială non-contributivă va fi redusă cu 85% pentru pensionarii care vor dori să rămână în activitate la stat, a anunţat, joi, ministrul interimar al Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale, Dragoş Pîslaru.

Reforma pensiilor militare dezbină România. Economist: „Nu sunt pentru 30 de ani de odihnă”. Replica polițiștilor

El a precizat că proiectul de lege privind cumulul pensiilor cu salariile vizează doar sectorul public şi doar pe cei cu pensii speciale. În sectorul privat, cumulul pensiei cu salariul este în continuare permis pentru orice fel de categorie de pensionare.

„Este, în primul rând, o problemă de echitate pentru că nu se mai poate încasa în acelaşi timp şi pensie specială integrală şi salariu întreg, tot de la stat”, a explicat el.

Cei cu pensii speciale şi cei cu pensii militare de serviciu dacă vor dori să rămână în activitate, vor putea să facă acest lucru, în condițiile în care pensia non-contributivă va fi redusă cu 85% pe perioada activității.

Scopul deciziei este și acela de a elibera din posturile ocupate de pensionari pentru a face loc debutanților, în condițiile în care administrația publică din România este „osificată”.

Ce pensii au, de fapt, polițiștii? La ce vârsta ies la pensie

„Adevărul” a solicitat MAI informații despre vârsta medie de pensionare a angajaților din sistem, dar și despre pensia de serviciu încasată.

Astfel, în anul 2024, vârsta media la care s-au pensionat angajații MAI a fost de 50 de ani, iar în 2025 a crescut ușor la 50 de ani și 3 luni, indicând o evoluție lentă în direcția prelungirii activității profesionale.

În ceea ce privește nivelul pensiilor, distribuția celor circa 90.000 de beneficiari arată că cele mai multe persoane se încadrează în intervale medii de venit. Astfel, în luna octombrie 2025, aproximativ 35.423 de foști polițiști au primit pensii între 5.001 și 7.000 lei, reprezentând cea mai numeroasă categorie.

Alte 29.848 de persoane au încasat sume cuprinse între 3.001 și 5.000 lei.

Un număr de 11.932 beneficiari s-au situat între 7.001 și 9.000 lei.

La polul inferior, pensiile mici sunt relativ puține: 407 persoane au primit sub 700 lei, iar 925 de beneficiari între 701 și 1.500 lei.

La polul superior: 5.594 de beneficiari au încasat pensii între 10.001 și 20.000 lei, iar 2.905 persoane au primit între 9.001 și 10.000 lei.

Munca după 50 de ani, acceptabilă doar dacă se cumulează pensia cu salariul la stat

Datele confirmă că, deși există pensii ridicate în sistem, majoritatea beneficiarilor se situează în zona medie, între 3.000 și 7.000 de lei.

Pe de altă parte, din cei circa 90.000 de pensionari din MAI, circa 20.000 obțin salarii mai mari de 7.000 de lei, iar circa 55.000 - adică 61% - obțin mai mult de salariul median net estimat în România (4.500-5.000 de lei). În luna februarie 2026, salariul mediu net în România a fost de 5.557 lei , în timp ce salariul mediu brut a ajuns la 9.272 lei.

Decizia de pensionare: Cum o contești și ce pași urmezi pentru recalculare

Astfel, sindicatele polițiștilor susțin că este normal ca un polițist să iasă la pensie la 50 de ani și creșterea vârstei nu ar trebui accelerată așa cum cere Guvernul Bolojan, dar atunci când guvernul le interzice să cumuleze pensia de serviciu cu un salariu tot la stat, susțin că li se interzice dreptul constituțional la muncă. Cu alte cuvinte, munca după 50 de ani este acceptabilă numai dacă se cumulează pensia de serviciu cu un salariu la stat.