Părinții români muncesc prea mult, iar copiii plătesc prețul. 6 din 10 spun că sunt stresați și prea obosiți

Românii muncesc printre cele mai multe ore din Europa, iar familia începe să plătească prețul. Cu o medie de 38,8 ore lucrate pe săptămână, peste cea a Uniunii Europene, potrivit Eurostat, lipsa timpului și presiunea profesională constantă se transformă într-o sursă majoră de stres pentru părinți, cu efecte directe asupra relației cu copiii.

6 din 10 părinți români spun că se confruntă cu stres și oboseală cronică. Foto arhivă

Datele confirmă acest fenomen: 6 din 10 părinți români spun că se confruntă cu stres și oboseală cronică , iar în rândul părinților cu copii mici, situația este și mai dificilă. Potrivit unui studiu Reveal Research privind provocările parentale în România , 65% dintre părinții care au copii între 0 și 6 ani declară că se simt epuizați în mod constant.

Stresul nu rămâne fără consecințe în viața de zi cu zi. 55% dintre părinți spun că oboseala le afectează capacitatea de comunicare, iar 40% afirmă că nu reușesc să mențină echilibrul între muncă și viața personală. Specialiștii avertizează că, în aceste condiții, timpul petrecut în familie devine tot mai mult o listă de sarcini și responsabilități, iar relația emoțională cu copilul are de suferit.

Date similare apar și în cercetările internaționale despre epuizarea parentală. Studiul Parental Burnout Around the Globe, realizat pe 17.409 părinți din 42 de țări, arată că burnout-ul parental apare în toate culturile analizate, dar este semnificativ mai frecvent în țările occidentale dezvoltate, unde așteptările sociale față de părinți sunt mai ridicate.

Tot mai multe studii din domeniul psihologiei dezvoltării și al neuroștiinței arată că relațiile timpurii dintre copii și adulții de referință influențează dezvoltarea emoțională, capacitatea de reglare a emoțiilor și modul în care oamenii construiesc relații la vârsta adultă.

„Există un «contract ascuns» pe care îl învățăm cu primii noștri îngrijitori: trebuie să facem, să fim sau să spunem anumite lucruri ca să fim primiți și iubiți. Acest model se întinde în viața noastră și ne influențează modul în care ne raportăm la copiii noștri — în special dorința de a «repara» sau de a fi un părinte mai bun decât modelul pe care l-am primit”, spune Kelly McDaniel, terapeut și autoare cunoscută pentru conceptul Mother Hunger.

Ce spune neuroștiința despre relația părinte-copil

La rândul său, Dr. Tina Payne Bryson, psihoterapeut și expert în dezvoltarea copilului, explică modul în care relațiile zilnice dintre părinți și copii influențează dezvoltarea creierului:

„Dezvoltarea creierului copiilor este modelată de experiențele relaționale cu adulții din viața lor, felul în care îi conectăm, cum răspundem emoțiilor lor și modul în care gestionăm momentele dificile sunt elemente cheie care influențează capacitatea lor de a-și regla emoțiile și de a construi relații sănătoase”, detaliază Dr. Bryson, co-autoare, alături de Dan Siegel, a bestsellerului The Whole-Brain Child, unde principiile neuroștiinței sunt aplicate concret în parenting.

„Copiii nu au nevoie de părinți perfecți, ci de părinți suficient de prezenți și dispuși să repare relația atunci când apar dificultăți. Repararea este una dintre cele mai importante experiențe de învățare emoțională pentru un copil ”, adaugă Dr. Bryson.