Pariul riscant al PSD: Moțiune de cenzură sau anticipate? De ce Nicușor Dan ar putea bloca planul social-democraților

PSD a decis: dacă Ilie Bolojan nu-și dă demisia, miniștrii social-democrați vor demisiona. Premierul liberal va rămâne în fruntea unui guvern minoritar până la demitere, cel mai probabil, printr-o moțiune de cenzură, caz în care se deschide calea spre alegeri anticipate. Specialiștii consultați de „Adevărul” analizează cât de probabil este acest scenariu și ce rezultate ar putea avea.

PSD a decis: va ieși de la guvernare dacă în trei zile premierul Bolojan nu demisionează. Decizia pregătită de multă vreme a fost luată aproape cu majoritatea în filialele social-democrate din țară.

Premierul Ilie Bolojan a anunțat că va continua să guverneze având în vedere nevoia de finalizare a reformelor asumate pentru obținerea fondurilor din PNRR. Pe lângă plecarea miniștrilor și secretarilor de stat, premierul a anunțat că vor fi eliberați din funcție șefii din instituțiile publice aflate în eșalonul doi al administrației.

Fie după 45 de zile, cât poate dura perioada de interimat conform Constituției, fie după o moțiune de cenzură votată în Parlament, Guvernul Bolojan își va înceta activitatea. Vor urma negocieri cu președintele Nicușor Dan pentru găsirea unui nou premier. Dacă guvernul propus de prim-ministrul desemnat de președintele României nu va fi votat în Parlamentul de două ori, președintele poate demara procedura alegerilor anticipate.

Ultimul sondaj cu privire la rezultatul unor potențiale alegeri, realizat de INSCOP Research în luna martie, arată că AUR ar fi votat de 38% dintre alegători, urmat de PSD – 16,9%, PNL – 13,9%, USR – 13,4% și UDMR – 4,4%.

Care sunt șansele ca acest scenariu al alegerilor anticipate să devină realitate și în ce măsură procentele obținute acum în sondaje de partide se vor păstra în cazul unui scrutin anticipat, am încercat să lămurim cu politologul George Jiglău și cu sociologul Ioan Hosu.

George Jiglău: „Mici șanse să avem anticipate”

Politologul George Jijlău, cadru didactic la Departamentul de Științe Politice din cadrul UBB Cluj, susține că șansele să avem alegeri anticipate „sunt destul de mici în continuare, nu întâmplător nu am avut niciodată alegeri anticipate. Cred că premisele acelea multe care trebuie să se întâmple ca să ajungem la alegerile anticipate ar fi avut șanse poate mai mari în trecut decât acum, dacă ne gândim când s-a mai discutat despre asta.”

Jiglău susține că nu vom ajunge la anticipate pentru că, în primul rând, niciunul dintre cele patru partide care sunt acum în coaliție nu are vreun interes să ajungă la anticipate. „Nici măcar PSD, care s-a putea să trăiască cu iluzia că i-ar conveni anticipatele, nu cred că e rațional să-și dorească așa ceva. Cred că sunt șanse mai mari să se ajungă totuși la o variantă în contextul actualului Parlament, decât să intrăm în acel șir de evenimente care trebuie să se întâmple cu două guverne care se formează, dar pică în Parlament.”

Un alt argument pentru care nu crede că se va ajunge la anticipate este faptul că nici președintele Nicușor Dan nu își dorește să se ajungă aici, preferând calea negocierii, chiar dacă acest lucru înseamnă săptămâni, luni sau cât va fi nevoie până când se ajunge la o variantă de guvernare în contextul actual lui Parlament.

Scenarii de criză la vârful puterii: cum poate rezista Guvernul Bolojan și de ce abandonarea premierului ar însemna „moartea” PNL

„Va prefera negocierea decât să accepte mecanic o variantă în care el pune niște prim-miniștri de sacrificiu și aceștia pică în Parlament și ajungem la anticipate”, explică politologul.

„La celălalt capăt al anticipatelor este AUR”

De partea cealaltă a tunelului anticipatelor, dacă ne bazăm pe sondajele actuale, ne așteaptă o victorie a AUR: „Nu neapărat o guvernare AUR, dar un parlament cu un AUR și mai puternic. Mult cred eu peste ce ne spun sondajele actuale. Hai să le luăm pe acestea de săptămâna trecută, care arată că AUR a mai scăzut cât de cât.” De ce? Deoarece în contextul unor alegeri anticipate, crede Jiglău, frustrarea alegătorilor celorlalte partide va fi atâta de mare, încât s-ar putea ca prezența la vot să fie destul de scăzută. În contextul acesta, automat procentul susținătorilor AUR care se vor prezenta la vot va ajunge, probabil, la peste 40%.

Concluzia lui Jiglău este că totuși șansele să ajungem la anticipate sunt destul de mici, chiar dacă este și acesta un scenariu de pus pe masă.

Ioan Hosu: „Climat de neîncredere în stat și în politicieni”

Sociologul Ioan Hosu, profesor la Facultatea de Stiițe Politice Administrative și ale Comunicării (FSPAC), din cadrul Universității Babeș-Bolyai, a explicat pentru „Adevărul” în ce măsură cifrele din sondajele de acum se vor reflecta în eventualele alegeri anticipate.

„Cifrele despre care vorbim și pe care le vedem în sondaje arată pe scurt o neîncredere în stat și tot ce înseamnă instituții ale statului și politicieni. Nu uită nici gradul mare de neîncredere în justiție, având în vedere scandalul cu pensiile și cu numirile șefilor de parchete”, explică sociologul.

El susține că asistăm la un război al etichetelor în plan intern: trădătorii de țară, putiniștii, slugile Bruxelles-ului și, mai nou, șobolanii. „Între cele două poluri se regăsește o mare parte din populație care se simte nereprezentată”, arată el. Peste toate vine neîncrederea în mass media, decizia controversată a CNA și discuțiile despre libertatea de expresie și creșterea impactului unor influenceri.

„Cele 4-5 elemente pe care le-am menționat se duc în direcția unor comportamente care caută noi structuri de reprezentare care să inspire încredere. Și aici vine întrebarea: într-un scenariu de alegeri anticipate, cine vor fi cei care, într-un scenariu de genul acesta vor reuși să inspire mai multă încredere, să dovedească că reprezintă segmente de 40-50% din populație, să comunice mai bine și să aibă capacitatea de a-i convinge că spun adevărul”, arată Hosu.

„Nu ne vom mai întoarce la formulele mainstream clasice”

Cu alte cuvinte, spune el, în acest scenariu, nu ne vom mai întoarce la formulele politice mainstream clasice, pentru că au apărut în ultimii câțiva ani formule noi. „Aici mă refer la USR și AUR. Am mai văzut și altele, dar care deocamdată nu prea mai contează. Nu e exclus să mai vedem și alte apariții. Nu e doar un fenomen românesc, e un fenomen care se întâmplă și la nivel european - noi forțe politice care erodează din mainstream”, explică Hosu.

Tendințele pe care le vedem și le vedem în ultimii 2-3-4 ani în spațiu public vor continua măcar la același nivel, dacă nu mai pregnant. „În concluzie, da, e posibil să vedem în cazul unor alegeri anticipat exact aceleași formule pe care le vedem în sondaje, poate chiar mai sus, pentru că avem un climat de neîncredere și frustrare”.