Acest site folosește cookie-uri. Prin continuarea navigării sunteți de acord cu modul de utilizare a acestor informații. Află detalii aici. De acord

Pas decisiv către amnistia mascată

Dupa aproape doua luni de la pronuntarea, in 16 ianuarie, a deciziei privind protocoalele SRI-PICCJ, majoritatea de 6 judecatori a CCR a reusit sa emita si motivarea pentru care Protocolul din 2009 a fost declarat total neconstitutional, iar cel din 2016 partial, ambele iesite demult din vigoare.

Decizia 26/2019 este un delir juridic perfect, in care sunt amestecate notiuni si competente intr-un ghiveci unic. Ca sa intelegeti dimensiunea, va dau doar un citat emblematic de la paragraful 148: "Curtea mai retine ca protocoalele de colaborare sunt acte unilaterale, intrucat reflecta o singura vointa juridica, chiar daca sunt incheiate intre doua entitati publice".

Daca ar exista un top al aberatiilor, cred ca aceasta ar fi foarte greu de detronat: acte unilaterale care se incheie bilateral. Actele unilaterale prin defintia lor nu implica decat o singura parte care isi manifesta vointa: intr-un testament, intr-o demisie, de exemplu. Cand exista doua parti semnatare, automat avem doua vointe, chiar daca sunt concordante. E de Bula!

Nu e de mirare ca opiniile separate ale judcatorilor Stanciu, Morar si Minea fac tandari opinia majoritara si ineptiile ei. Daniel Morar numai prosti nu-i face explicit pe majoritari punand degetul pe toate ineptiile juridice, spre exemplu:

"Actele de urmarire penala sunt supuse cenzurii judecatorului sau instantei de judecata in raport cu legea in vigoare si nicidecum raportat la un protocol de colaborare, incheiat de un organ de urmarire penala cu o alta autoritate a statului, si care, in plus, are caracter secret.

In aceasta lumina, apare surprinzatoare concluzia la care ajunge Curtea Constitutionala, in opinia majoritara, potrivit careia protocoalele, 'sub aparenta legalitatii, au pus instantele judecatoresti in situatia de a le aplica tale quale, ceea ce a facut dificila verificarea dispozitiilor referitoare la competenta materiala si dupa calitatea persoanei a organului de urmarire penala si aplicarea sanctiunii nulitatii absolute'.

In primul rand, aceste protocoale au avut caracter secret, fiind supuse regimului documentelor clasificate, astfel ca instantele judecatoresti, neavand cunostinta de ele, nu aveau cum sa le aplice tale quale.

In al doilea rand, observam ca, daca instantele ar fi avut acces la aceste protocoale, in controlul judecatoresc asupra actelor de urmarire penala, nu sunt incidente dispozitiilor referitoare la competenta materiala si dupa calitatea persoanei a organului de urmarire penala (aceasta confuzie este recurenta in cuprinsul deciziei Curtii la care formulam prezenta opinie separata), intrucat in cauza nu se ridica problema unui organ de urmarire penala necompetent material sau dupa calitatea persoanei, ci a unui organ care nu are calitatea de organ de urmarire penala."

Este ceea ce fac Livia Stanciu si Stefan Minea, observand de exemplu ca Parlamentul este si victima, pentru ca i-ar fi fost incalcate atributiile, dar si agresor, pentru ca ani de zile nu a reactionat la existenta acestor protocoale despre care se vorbea in rapoartele anuale ale SRI.

Sau "prin protocolul din anul 2009 s-a reglementat o procedura de lucru de punere in executare a mandatelor de supraveghere tehnica, cu respectarea Codului de Procedura Penala, in forma in vigoare la acea data, procedura care sa asigure confidentialitatea si protectia informatiilor si o practica unitara in aceasta materie.

Prin incheierea protocolului, s-a instituit un mod unitar de abordare a aspectelor practice ce tineau de efectuarea interceptarilor, o standardizare a intocmirii si circulatiei documentelor de punere in aplicare a actelor de autorizare si a rezultatelor interceptarilor in dosarele penale.

Rolul Serviciului Roman de Informatii a fost unul circumscris exclusiv sprijinului tehnic acordat Parchetului, in indeplinirea atributiei acestuia din urma de punere in aplicare a actelor de autorizare emise potrivit prevederilor art. 911 - 915 si art.98 din Codul de Procedura Penala".

Sase judecatori, cu carente abisale de intelegere a notiunilor de baza, impart dreptatea ultima in Romania, ceea ce e cutremurator.

Aparent, motivarea poate fi considerata mai putin rea decat s-ar fi asteptat cei care credeau ca CCR va deschide calea unei OUG de desfiintare a hotararilor judecatoresti si a probelor.

Ar fi fost calea mai scurta, fara indoiala, catre mantuire. Dar cu prea mare scandal, cand suntem sub lupa tuturor institutiilor internationale. CCR stie deja ca are uriase probleme de credibilitate externa si la Comisia de la Venetia, si la Bruxelles.

Si atunci CCR ofera calea de scapare mai lunga, dar fara impedimentele din cazul deciziei privind completurile de 5 judecatori, care, pentru fructificare, are nevoie de inca o OUG de repunere in termen pentru contestatia in anulare, o OUG care, cel putin deocamdata, nu a venit.

Ce face CCR? In primul rand, introduce, ca un autentic legiuitor pozitiv, o noua nulitate absoluta, a probelor obtinute prin aplicarea protocoalelor. Si cere instantelor si parchetelor sa aplice decizia in cauzele pe rol, pendinte.

Atat doar ca toate cauzele, chiar si cele in care exista hotarari definitive, vor deveni in curand pendinte, prin invocarea motivului de revizuire prevazut de art. 394 lit a. NCPP: "s-au descoperit fapte sau imprejurari ce nu au fost cunoscute de instanta la solutionarea cauzei".

In mod normal, nu ai cum sa spui ca protocoalele erau necunoscute, cat timp chiar CCR spune ca despre ele se vorbea in Raportele anuale ale SRI. Dar ca sa treaca peste acest impediment, CCR afirma si reafirma in motivare ca instantele nu stiau de existenta protocoalelor. Si circumstantele necunoscute pot deschide calea revizuirii.

Deci in mod normal nu ar trebui sa fie nicio revizuire, cat timp, dupa cum a explicat pentru Ziare.com judecatorul S. Marinas: "In primul rand, fiind secrete, judecatorii nu au avut cunostinta de existenta acestora, astfel ca solutiile pronuntate nu au fost in niciun caz influentate de vestitele protocoale. In al doilea rand, acestea au reprezentat, din punctul meu de vedere, simple proceduri de lucru intre institutii".

Dar e de asteptat ca in instante sa inceapa haosul: supraaglomerare cu cauze si cu rejudecari, practica neunitara pe care Adina Florea de la SS abia asteapta sa o unifice cu anchete penale impotriva judecatorilor care nu se vor supune.

Este foarte clar ca, in curand, avand in vedere legiferarea la care s-a dedat CCR, va ploua cu cereri de revizuire, unele probabil deja redactate de cei care stiau ce va contine motivarea.

Iar revizuirea este o cale extraordinara fara termen de exercitare. Deci aici nu mai e nevoie de nicio repunere in termen.

Si dupa ce cauzele vor redeveni pendinte, vom vedea in cate dosare se va constata implinirea prescriptiei, in cate vor ramane suficiente probe dupa eliminarea cu lopata a celor obtinute cu aplicarea protocoalelor.

Dar in motivarea Deciziei 26/2019 a CCR mai e o bomba plasata discret.

In paragraful 122, "Curtea constata ca, din moment ce puterea judecatoreasca nu poate fi parte a conflictului mentionat ca atare [Decizia nr.988 din 1 octombrie 40 2008], componentele sale functionale pot fi parte in cadrul acestuia.

Astfel, instantele judecatoresti, indiferent de denumirea lor, au rang constitutional si pot fi parte in cadrul conflictelor juridice de natura constitutionala atat in mod global, in cazul unor practici judiciare generalizate, cat si in mod individual, atunci cand se constata incalcari punctuale ale Constitutiei prin hotararile judecatoresti pronuntate."

Stiti se inseamna asta? Ca CCR face primul pas spre ceea ce pretindea deja in alte motivari: control constitutional asupra horararilor judecatoresti. Deocamdata pe calea conflictului, insa e doar inceputul, nu ma indoiesc.

Deci pe calea conflictului poate fi atacata orice hotarare judecatoreasca definitiva? Asa pare. Inclusiv cele in care probele obtinute cu aplicarea protocoalelor nu vor fi eliminate. Si iata cum CCR devine nu numai legiuitor pozitiv, ci si suprainstanta de judecata de control.

Decizia aceasta nu a avut alte scopuri decat sa scape penali si sa sporeasca atributiile CCR.

Pentru ca dincolo de analfabetism juridic lucrurile sunt simple: procurorii administrau probe, SRI asigura suport tehnic in echipe comune, cu activitate organizata de protocoale, echipe in care fiecare avea rolul sau bine definit, iar judecatorul evalua fiecare proba si daca ea nu indeplinea conditiile de admisibilitate si legalitate era eliminata.

Restul e manipulare si aministie mascata, scrie jurnalista Ioana Ene Dogioiu pe Ziare.com 
 


Trimite pe WhatsApp

Citește și:

populare
astăzi

1 STENOGRAMA WikiLeaks care arată cât de nenorocit și jeg a fost și este Tăriceanu!

2 VIDEO Credeați că Securitatea a murit? Priviți cu cine vorbea Iulian Vlad pe 22 decembrie 1989! Acum a primit …

3 Realizați că noi am ajuns să mâncăm așa ceva?

4 HOPA! PĂPUȘARII au mai scos din joben un candidat! Mircea Diaconu: Îmi voi anunța azi intenția de candida ca i…

5 VIDEO Voi ați văzut asta? Candidata lui Voiculescu izbucnește în râs când vrea să vorbească despre candidata P…

recomandări

Te ia DNA: Emilian Gămureac

S-a lansat Milionarul pentru Android! Descarcă din Play Store

Cele mai amuzante logo-uri fake