Pedro Sánchez forțează alegeri anticipate în Spania după blocajul din parlament
Scrutinul anunțat pentru finele lunii noiembrie marchează deznodământul unui mandat extrem de tensionat, în care guvernul de coaliție de la Madrid a funcționat fără a avea o majoritate stabilă. Spre deosebire de vara anului 2023, când a reacționat instantaneu la eșecul din alegerile locale, liderul socialist a chibzuit decizia timp de câteva zile, consultându-se cu colegii de partid și cu partenerii care au susținut cabinetul până în acest punct.
Premierul spaniol Pedro Sánchez/FOTO:EPA/EFE
Punctul critic: eșecul decretelor privind locuințele
Factorul declanșator al deciziei a fost votul din vinerea precedentă, când două decrete guvernamentale legate de piața imobiliară au fost trântite în legislativ. Măsurile fuseseră formulate după protestele de amploare apărute în urma evacuării din Madrid a lui Maricarmen Abascal, o bătrână de 87 de ani cu dizabilități. Deși executivul negociase anterior cu separatiștii catalani din Junts, aceștia au votat împotriva decretelor cot la cot cu dreapta, consfințind sfârșitul majorității lui Sánchez și anulând speranța de a adopta măcar un prim buget de stat al mandatului.
Această ruptură subliniază o paradoxală turnură politică: formațiunea Junts, asociată lui Carles Puigdemont, este aceeași care i-a garantat lui Sánchez învestirea în schimbul amnistiei pentru liderii secesioniști catalani din 2017. Amnistia a stârnit manifestații uriașe pe străzile Spaniei, însă, pe măsură ce prioritățile s-au mutat de la autonomie la politici sociale și economice, catalanii s-au aliat frecvent cu opoziția, lăsând guvernul fără posibilitatea de a legifera un buget în trei ani întregi.
Apelul lui Sánchez și justificarea mandatului
În declarația publică prin care a motivat chemarea la urne, Sánchez a subliniat că forțele de stânga au nevoie de o susținere substanțială din partea societății: „Avem nevoie de sprijinul oamenilor. Parlamentul trebuie să dispună de o majoritate progresistă mult mai largă”, a transmis premierul, conform relatărilor din presa spaniolă.
Șeful executivului a descris cei trei ani trecuți drept o bătălie constantă cu forțe potrivnice. „Am avut de-a face cu un Parlament foarte conflictual. A trebuit să ne confruntăm cu elite puternice care nu candidează la alegeri, dar încearcă să controleze direcția țării”, a punctat el, acuzând totodată opoziția de sabotaj legislativ sistematic.
Sánchez a lansat atacuri directe și către Isabel Díaz Ayuso, președinta conservatoare a regiunii Madrid: „Am transferat către guvernele regionale mai multe resurse decât oricând, iar acestea au cumpărat apartamente de lux și au privatizat spitale”.
În contrapondere, premierul a apărat bilanțul social și economic al guvernării sale, evocând fondurile europene Next Generation, dinamica pozitivă a economiei și extinderea protecției sociale prin concedii parentale și burse. De asemenea, el a menționat accelerarea tranziției verzi, afirmând că peste jumătate din consumul electric național provine acum din surse regenerabile. „Am refuzat să sacrificăm statul bunăstării în numele obiectivului de a aloca 5% din PIB pentru apărare”, a insistat acesta.
Pe plan internațional, Sánchez a scos în evidență sprijinul Spaniei pentru Ucraina, parteneriatul cu structurile UE și ONU, insistând că Madridul s-a profilat ca un pol al egalității de gen și al păcii: „Am făcut tot ce ne-a stat în putință. Ne-am străduit să construim o lume mai bună”. Totuși, premierul a admis că persistă restanțe majore, recunoscând slăbiciuni în funcționarea serviciilor publice și pe piața locuințelor.
Sondaje nefavorabile și o stângă scindată
Deși perioada oficială de campanie este restrânsă la cele 15 zile premergătoare votului, bătălia politică a demarat deja în mod practic. Opoziția conservatoare cerea de mult timp anticipatele, iar datele sociologice private actuale nu arată bine pentru socialo-democrați. Partidul Popular (PP) își menține o cotă constantă de circa 30%, în timp ce Vox continuă să crească, cele două formațiuni de dreapta fiind cotate împreună cu peste 50% din opțiuni — scor suficient pentru a prelua guvernarea după opt ani de mandat progresist.
Spre deosebire de 2023, când a negociat spectaculos rămânerea la conducere deși PP strânsese cele mai multe sufragii, Sánchez înfruntă acum o stângă extrem de divizată. Coaliția Sumar se reorganizează sub titulatura Frente Amplio, însă nu are un lider stabilit pentru candidatură, persistând riscul ca neînțelegerile cronice cu Podemos să ducă la liste concurente.
Calculul electoral și presiunea scandalurilor
Pentru a repara handicapul din sondaje, strategia socialiștilor este de a mobiliza electoratul dezamăgit prin tematizarea crizei locuințelor și a plafonării chiriilor. Spre deosebire de tema imigrației, care favorizează formațiunile de dreapta, reglementarea pieței imobiliare beneficiază de un sprijin transpartinic considerabil în rândul populației.
Drumul până la 29 noiembrie rămâne însă încărcat de vulnerabilități. Executivul a fost zguduit de anchete care au vizat foști oameni-cheie ai partidului, precum José Luis Ábalos și Santos Cerdán, dar și de investigații judiciare care i-au privit pe soția și fratele premierului sau pe fostul procuror general Álvaro García Ortiz. La acestea s-au adăugat criza din Ceuta, accidentele pe calea ferată și gestionarea catastrofei provocate de inundațiile din Valencia în toamna anului 2024.
Recunoscut încă din 2016 ca un supraviețuitor politic capabil să răstoarne pronosticurile — când a revenit la șefia partidului după ce fusese înlăturat din cauza refuzului de a-l susține pe Mariano Rajoy —, Pedro Sánchez se pregătește acum pentru cel mai riscant pariu din cariera sa politică.
Explorează subiectele:
