Companiile trebuie să depună până în data de 26 mai declaraţiile privind impozitul pe construcţiile speciale şi să plătească prima tranşă din controversata taxă pe stâlp, însă Ministerul Finanţelor a anunţat de curând că va lăsa întocmirea normelor metodologice pe seama Parlamentului.

Legislativul este calificat ca „o forţă juridică superioară“, dar instituţia nu lucrează până atunci din cauza alegerilor europarlamentare, aleşii aflându-se în vacanţă.

Or, banii colectaţi din această taxă au fost indicaţi de mai multe ori de către premierul Victor Ponta drept una dintre sursele de compensare pentru reducerea contribuţiilor de asigurări sociale (CAS) cu 5 puncte procentuale de la 1 iulie.

Amendamente în loc de norme

„În aşteptarea normelor de aplicare, contribuabilii vizaţi se pot ghida după metodologia specificată în ordonanţa prin care este introdusă această taxă şi vor completa Declaraţia 100. În cazul în care este declarat şi plătit impozit pe o construcţie care ulterior va fi scutită, cel mai probabil se vor returna banii, lucru pe care tot Parlamentul va trebui să-l stabilească. Este un fel de excepţie de la practica de până acum, în care normele metodologice au fost emise de către Guvern, nu de către Parlament“, a explicat, pentru „Adevărul“, consultantul fiscal Emilian Duca.

Taxa pe construcţiile speciale echivalează cu 1,5% din valoarea acestora, măsura fiind impusă în toamna anului trecut, în cursul unei vizite a delegaţiilor comune ale Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi Comisiei Europene (CE). Taxa era impusă, în acel moment, alături de acciza suplimentară de 7 eurocenţi pe fiecare litru de combustibil vândut în ţara noastră. Între timp, preşedintele Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta au avut o îndelungă dispută politică legată de introducerea accizei suplimentare, care a şi intrat în vigoare de la 1 aprilie, astfel că discuţiile legate de „taxa pe stâlp“ au intrat într-un con de umbră. Daniel Chiţoiu, ministrul de atunci al Finanţelor, declara în luna noiembrie că „într-o variantă pesimistă“ din această taxă se vor colecta 480-500 de milioane de lei.

Iată că, acum, Parlamentul ar putea adăuga sau excepta o serie de construcţii de la plata taxei pe stâlp. Companiile aşteaptă clarificări legate de aplicarea impozitului, cea mai stringentă problemă fiind dacă procentul de 1,5% se aplică pe valoarea contabilă a activelor, valoarea brută a acestora sau va fi utilizată o formulă. 

Potrivit calendarului fiscal postat pe site-ul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) este necesar un ordin al preşedintelui acestei instituţii.

Cât ar putea plăti companiile

Între timp, tot mai multe companii şi-au făcut propriile estimări asupra sumelor pe care le au de plătit, iar calculele arată că din taxa pe stâlp se vor colecta mult mai mulţi bani decât a anunţat iniţial statul.

Petrom, spre exemplu, va fi cel mai mare cotizant, compania estimând că va plăti între 70 şi 100 de milioane de dolari, adică între 224 şi 320 de milioane de lei. Remus Borza, administratorul judiciar al Hidroelectrica, anunţa şi el că producătorul hidro va plăti 40 de milioane de euro din această taxă, adică în jur de 160 de milioane de lei, în vreme ce Nuclearelectrica a calculat un impact de 100 de milioane de lei. De asemenea, şi alte mari companii au anunţat public sumele pe care le vor plăti: Rompetrol – 10 milioane de dolari (32 de milioane de lei), Complexul Energetic Oltenia – 30 de milioane de lei, Enel – 15 milioane de euro (circa 60 de milioane de lei), CEZ România – 10-15 milioane de euro (40-60 de milioane de lei), GdF SUEZ Energy – între 8 şi 15 milioane de euro (35-60 de milioane de lei). În fine, investitorii din domeniul eolian au calculat că vor avea de cotizat circa 37,5 milioane de euro, adică în jur de 150 de milioane de lei.

Taxa va afecta şi infrastructura de telecomunicaţii, estimările fiind pentru colectarea a circa 70 de milioane de lei. La toate acestea se vor adăuga taxele pe construcţiile speciale aferente infrastructurii feroviare şi rutiere.

Bani pentru reducerea CAS

Ministrul delegat pentru Buget Liviu Voinea afirma, la începutul lunii trecute, că din impozitul pe construcţii speciale s-ar încasa 1,5 miliarde de lei, însă în bugetul pe 2014 s-au prevăzut doar 488 de milioane de lei, deoarece FMI a considerat că statul nu poate colecta mai mult de o treime . Premierul Victor Ponta declara şi el, zilele trecute, că în acest moment cifrele preliminare arată o creştere economică de 3,2% , iar încasările din taxa pe construcţiile speciale vor fi mai mari decât estimările iniţiale, astfel că se poate opera reducerea CAS cu 5 puncte procentuale de la 1 iulie.

Ce sunt construcţiile speciale

Sunt considerate construcţii speciale sonde de ţiţei, gaze, sare, platforme de foraj marin, centrale hidroelectrice, termoelectrice, nucleare, staţii de transformare şi de conexiuni, precum şi clădirile şi construcţiile speciale anexe ale acestora, posturi de transformare, reţele aeriene de transport şi distribuţie a energiei electrice şi stâlpii aferenţi acestora, cabluri subterane de transport, instalaţii electrice.

Tot în această categorie intră şi canalizări şi reţele de telecomunicaţii subterane şi aeriene, căi de rulare, de incintă sau exterioare, galerii subterane, planuri înclinate subterane şi rampe de puţ, puţuri de mină, coşuri de fum, turnuri de răcire, baraje şi construcţii accesorii, diguri, construcţii-anexe, de imbunatatiri funciare, porturi, canale navigabile cu ecluzele şi staţiile de pompare aferente canalelor, poduri, viaducte, apeducte şi tuneluri, reţele şi conducte pentru transportul sau distribuţia apei, produselor petroliere, gazelor şi lichidelor industriale, reţele şi conducte de termoficare şi reţele de canalizare, terasamente, platforme betonate, împrejmuiri, instalaţii tehnologice, rezervoare şi bazine pentru depozitare.

Sursa: adevarul.ro

Distribuie Distribuie Comentarii