Planul secret al lui Călin Georgescu: azil în Italia și pașaport fals maltez
Călin Georgescu, la sediul DIICOT Foto: Inquam Photos / George Călin
După ce a fost reținut pentru 24 de ore și a petrecut noaptea în Arestul Central al Poliției Capitalei, fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu este adus marți, 22 septembrie, în fața judecătorului de drepturi și libertăți. Măsura privativă de libertate cerută de procurori îi vizează atât pe Georgescu, cât și pe Ionel Rusen, ambii fiind acuzați că au coordonat o schemă amplă de fraudare a mediului de afaceri.
În referatul cu propunerea de arestare, procurorii DIICOT subliniază că faptele celor doi au afectat grav climatul social și au generat o profundă neliniște colectivă:
„Astfel, la înlăturarea stării de pericol pentru ordinea publică, avem în vedere temerea indusă în rândul opiniei publice în urma săvârşirii unor infracţiuni de o asemenea gravitate, respectiv «constituire a unui grup infracţional organizat» și «înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată», precum şi necesitatea menţinerii unui climat de ordine şi securitate socială în rândul societăţii prin apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor” — Referatul procurorilor DIICOT
Anchetatorii precizează că mecanismul infracțional a funcționat structurat între lunile octombrie 2021 și octombrie 2023, având ca scop unic maximizarea câștigurilor financiare ilicite prin atragerea unor garanții pentru linii fictive de creditare.
Mecanismul fraudei: credite-fantomă prin „Wealth Bank”
Gruparea ar fi luat naștere încă din septembrie 2021, reunindu-i pe Călin Georgescu, Ionel Rusen și Massimiliano Arena. Planul viza convingerea unor oameni de afaceri autohtoni că pot accesa finanțări avantajoase de la bănci din străinătate.
Unul dintre cazurile centrale din dosar îl implică pe antreprenorul Răzvan Leu. Acestuia i s-ar fi creat convingerea că poate contracta un credit de 6 milioane de euro de la o entitate pretins britanică, intitulată Wealth Bank, unde Rusen și Arena susțineau că ocupă funcții decizionale. Sub pretextul constituirii garanțiilor financiare impuse de procedură, victima a virat mai întâi 2.500 de euro, iar apoi suma de un milion de euro, tranzacțiile având loc pe 22 și 28 decembrie 2021.
Ulterior, pe 20 ianuarie 2022, sub pretextul că linia de finanțare a fost suplimentată până la 15 milioane de euro, afaceristul a mai plătit o tranșă de 100.000 de euro drept garanție adițională.
Când păgubitul a început să ceară recuperarea banilor, anturajul lui Georgescu ar fi încercat să-l descurajeze să apeleze la autorități, transmițându-i să nu facă plângere penală pentru a nu „bloca România să aibă președintele pe care îl merită”. De altfel, chiar Georgescu susținea într-o discuție interceptată că investigația este într-o stare de „adormire” și că anchetatorii „nu au nicio probă”.
Sisteme de bruiaj și acte diplomatice suspecte de fals
Perchezițiile derulate la data de 21 septembrie 2026 au scos la iveală pregătiri menite să îngreuneze investigația judiciară. În vehiculul folosit de Călin Georgescu au fost identificate două dispozitive mobile de tip „jammer”, destinate blocării semnalelor electronice și anihilării eventualelor măsuri de supraveghere tehnică.
De asemenea, anchetatorii au ridicat o serie de documente de identitate diplomatice susceptibile a fi complet false. Printre acestea se numără un „DIPLOMATIC PASSPORT” cu însemnele Maltei, eliberat pe numele lui Georgescu cu titulatura de „SENATOR” și o valabilitate menționată între 15 mai 2025 și 14 mai 2030. La dosar mai sunt consemnate un „DIPLOMATIC ID” similar și un act care ar fi fost emis de o structură numită „E.A.T.M. – European Asian Trade Mission – Vienna/Austria”.
Stenogramele din mai 2025: proprietate în Toscana și azil politic
Procurorii au depus la dosar interceptări ale convorbirilor dintre Georgescu și Rusen din luna mai 2025, care descriu pași concreți pentru părăsirea României și stabilirea în Italia. Pe 22 mai 2025, Georgescu îi cerea partenerului său să identifice discret o reședință în Toscana:
„Îți faci planul cum vrei, dar asta este tema. Adică rugămintea mea este ca băiatul ăsta să plece (...) să plece în Franța, iar miercuri, joi, trebuie să fie în Italia”, solicita fostul candidat, detaliind că dorește o proprietate cu dependințe sau anexe: „O casă cu încă una lângă sau ceva în curtea aia, sau în spatele curții, sau cum sunt ele făcute”. Georgescu puncta ferm că resursele financiare nu constituie o piedică: „Financiar avem tot ce ne trebuie”.
Rusen a identificat ulterior un imobil conform criteriilor, remarcând că este „un pic cam scump”, la o valoare estimată de aproximativ 1,2 milioane de euro. Răspunsul lui Georgescu a fost fără echivoc: „Mă ajută niște străini”.
O altă direcție urmărită era obținerea protecției autorităților italiene. În dialogurile purtate, Georgescu insista pe rapiditatea tranziției sub jurisdicție străină:
„În momentul în care am ajuns acolo, eu am ceva, dar asta vreau partea a doua să îți spun. Am nevoie de la ei să mă securizeze. Adică să intru sub incidența legii italiene, adică să-mi facă pașaportul pe (n.n. neinteligibil), o săptămână. Adică să nu mă țină mult cu povestea asta (...) Am pașaport, iau copiii și gata! Și sigur, oamenii mei”.
Pe 27 mai 2025, Georgescu a cerut lămuriri suplimentare privind pașii necesari pentru solicitarea azilului politic în Italia „în caz de ceva”. Rusen l-a asigurat că problema poate fi facilitată prin intermediul unui apropiat, fost procuror în sistemul judiciar italian.
Conspirația trebuia să rămână ermetică, după cum sublinia însuși Georgescu: „Păi, sigur! Cont în bancă, proprietate, școală pentru copii (...) E ceva de ochii lumii. Îmi dau seama ce ar trebui să fie (...) Dar important e să nu detecteze nimeni nimic. Asta mă interesează cel mai mult. Să nu care cumva să se afle, să nu care cumva să existe vreun miros de orice gen”.
Pe baza cumulului de indicii – tentativa de inducere în eroare a justiției, utilizarea aparaturii de bruiaj, documentele diplomatice fictive și demersurile clare pentru relocare externă –, DIICOT susține că privarea de libertate este imperativă pentru a înlătura riscul cert de fugă și pentru a garanta buna desfășurare a procesului penal.
Explorează subiectele:
