În timp ce Donald Trump amenință să folosească armata SUA pentru a prelua Groenlanda, oficialii europeni discută în privat opțiuni de ultimă instanță pentru a proteja teritoriul aliat și pentru a-și păstra controlul asupra bazelor militare americane din regiune.

Într-un context incredibil până de curând, diplomații și oficialii europeni se întreabă dacă ar trebui să riposteze față de amenințările președintelui american Donald Trump de a pune mâna pe Groenlanda, teritoriu autonom al Danemarcei. Potrivit Politico , discuțiile au loc departe de ochii publicului și de dezbaterile oficiale din cadrul NATO sau UE.

„Întrebarea este atât de delicată, încât diplomații se străduiesc să o țină cât mai departe de summiturile oficiale”, explică surse citate de publicație. Cinci oficiali europeni au confirmat, însă, că tema se discută pe larg, în privat, în capitalele de pe continent.

Puncte de presiune împotriva SUA

Unul dintre principalele atuuri ale Europei este vasta rețea de baze militare americane din regiune, folosită de SUA pentru a-și proiecta puterea în afara propriului teritoriu, în special în Africa și Orientul Mijlociu. „De ce ar trebui să mai continue SUA să beneficieze de aceste baze, să primească sprijin de la forțele aliaților sau de la serviciile de informații, dacă încearcă să ia teritoriul suveran al unui alt aliat NATO?”, se întreabă oficialii europeni.

În prezent, SUA dispun de 31 de baze permanente și 19 situri militare în Europa, cu aproximativ 67.500 de militari desfășurați, cele mai multe în Germania, Italia și Regatul Unit. Baza de la Ramstein, în Germania, este cea mai mare din Europa și reprezintă un punct strategic pentru operațiunile americane din Orientul Mijlociu și Africa.

Generalul Ben Hodges, fost comandant al trupelor americane în Europa, subliniază că aceste baze sunt „esențiale pentru capacitatea strategică a SUA” și că forțarea americanilor să renunțe la ele ar avea un „efect dezastruos”.

Macron avertizează voalat

Cel mai aproape de o critică publică directă a fost președintele francez Emmanuel Macron. „Nu subestimăm declarațiile pe tema Groenlandei. Dacă suveranitatea unui stat european va fi fost lovită, efectele de tip domino ar fi fără precedent. Franța urmărește situația cu cea mai mare atenție și va acționa în solidaritate deplină cu Danemarca”, a declarat Macron.

Un oficial francez a precizat că „subiectul este extrem de delicat, iar președintele cântărește fiecare cuvânt cu atenție”, fără a confirma dacă Macron a discutat direct cu Trump pe tema Groenlandei.

Diplomația caută compromisuri

Între timp, Danemarca și Groenlanda au purtat discuții la Washington cu administrația Trump, în căutarea unui compromis. Șeful diplomației daneze, după întâlniri cu vicepreședintele JD Vance și secretarul de stat Marco Rubio, a menționat că deocamdată „încă avem un dezacord fundamental”, adăugând că Trump „încă are această dorință să cucerească Groenlanda”.

Diplomați europeni au precizat, sub protecția anonimatului, că se discută opțiuni de rezistență, de la tactici de amânare, lobby la Washington, trimiterea de trupe aliate în Groenlanda , până la campanii publice de conștientizare în SUA. Unele voci mai radicale au sugerat chiar confiscarea bazelor americane.

„Discuțiile se centrează pe ideea cum putem pune presiune și să le arătăm că «Și voi aveți nevoie de noi, iar dacă faceți asta, vom răspunde într-un fel». În același timp, nimeni nu vrea să vorbească public despre aceste opțiuni”, explică o sursă citată de Politico.

Risc și echilibru transatlantic

Europa este reticentă să acționeze public din teama că SUA rămân un partener vital , inclusiv pentru securitatea Ucrainei. Totuși, oficialii recunosc că alianța transatlantică a devenit „toxică” sub Trump și că un răspuns ferm ar putea fi necesar pentru a păstra echilibrul de putere.

„Europa poate să salveze NATO și relația transatlantică cu SUA dacă răspunde ferm și nu se lasă călcată în picioare”, afirmă generalul Hodges.