Politico: România, printre aliații „cuminți” ai lui Trump. Liderul american analizează eventualele consecințe pentru aliații de pe „lista neagră

Casa Albă a elaborat o listă a țărilor NATO „cuminți” și „neascultătoare”, în timp ce administrația Trump caută modalități de a sancționa aliații care au refuzat să sprijine războiul din Iran. Administrația păstrează discreția asupra detaliilor, dar analizează opțiunile.

Inițiativa, la care oficialii au lucrat înaintea vizitei la Washington din această lună a șefului NATO, Mark Rutte, include o evaluare a contribuțiilor statelor membre la Alianță și le împarte pe niveluri, potrivit a trei diplomați europeni și unui oficial american din domeniul Apărării familiarizat cu planul, relatează POLITICO.

Trump, amenințări repetate la adresa statelor membre NATO

Este un nou semnal că Donald Trump intenționează să își pună în practică amenințările față de aliații care nu se conformează dorințelor sale. Totodată, reprezintă un nou punct de presiune asupra unei alianțe tot mai fragile, afectată de atacurile repetate ale lui Trump din ultima perioadă.

Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a lansat ideea încă din decembrie. „Aliații model care își fac partea, precum Israel, Coreea de Sud, Polonia, din ce în ce mai mult Germania, statele baltice și alții, vor beneficia de favoruri speciale. Aliații care continuă să nu își îndeplinească rolul în apărarea colectivă vor suporta consecințe”, a spus acesta.

Administrația Trump păstrează discreția asupra detaliilor, în timp ce analizează opțiunile. Oficialii au oferit puține clarificări privind natura favorurilor sau a sancțiunilor.

„Nu par să aibă idei foarte concrete când vine vorba de pedepsirea aliaților considerați slabi”, a declarat un alt oficial european, sub protecția anonimatului.

Casa Albă și-a exprimat clar nemulțumirea față de aliați. „Deși Statele Unite au fost mereu alături de așa-zișii aliați, țări pe care le protejăm cu mii de soldați nu au fost alături de noi în cadrul Operațiunii Epic Fury”, a declarat purtătoarea de cuvânt Anna Kelly, făcând referire la denumirea dată de Pentagon operațiunii. „Președintele Trump a fost clar în privința acestei situații inechitabile, iar Statele Unite nu vor uita.”

NATO nu a făcut comentarii pe marginea acestui subiect, potrivit sursei citate.

România și Polonia ar putea fi printre principalii beneficiari

Există puține alternative pentru relocarea trupelor americane din Europa, astfel că orice plan ar presupune probabil mutarea acestora dintr-o țară în alta. Chiar și așa, o astfel de schimbare ar putea fi costisitoare și de durată.

Lecția pe care Golful a plătit-o scump, deși Ucraina o predă gratis

Nu este clar ce state se încadrează în fiecare categorie sau dacă Mark Rutte este la curent cu planul. Totuși, România și Polonia ar putea fi printre principalii beneficiari, întrucât se bucură de încrederea președintelui american și ar primi cu deschidere mai multe trupe americane.

Guvernul polonez, unul dintre cei mai mari contributori la bugetul de apărare al NATO, suportă deja aproape toate costurile pentru găzduirea celor aproximativ 10.000 de militari americani. În același timp, baza aeriană Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu din România, recent extinsă și folosită de SUA în operațiuni aeriene, are capacitatea de a primi mai multe trupe.

Hegseth a folosit inițial conceptul de „aliat model” pentru a descrie statele NATO care au crescut cheltuielile pentru apărare în linie cu ținta de 5% susținută de Trump. Ideea apare și în Strategia Națională de Apărare publicată în ianuarie.

Departamentul Apărării a transmis că „va prioritiza cooperarea cu aliații model care își îndeplinesc rolul în apărarea colectivă”, consolidând în același timp stimulentele pentru ceilalți.

Conceptul ar putea oferi SUA opțiuni de a retrage desfășurări de trupe, exerciții comune sau contracte militare de la aliații considerați „slabi” și de a le redirecționa către cei „buni”, potrivit unor oficiali europeni. De asemenea, Hegseth a folosit termenul „aliat model” și în discuțiile cu membrii NATO.

Inițiativa i-ar oferi lui Trump mai multe instrumente pentru a face diferența între statele care au sprijinit acțiunile SUA în Iran — precum accesul la baze sau sprijin logistic — și cele care nu au făcut-o.

Spania, tensiuni cu administrația americană

În timp ce Spania, dar și aliați precum Marea Britanie și Franța, au respins sau amânat solicitările SUA, România și alte state mai mici au permis utilizarea bazelor aeriene. Bulgaria a oferit, de asemenea, sprijin logistic discret.

Spania era deja în tensiuni cu administrația Trump după ce s-a opus țintei de 5% pentru cheltuielile de apărare la summitul NATO de la Haga. În schimb, statele baltice — Lituania, Letonia și Estonia — alături de Polonia, au fost lăudate pentru nivelul ridicat al cheltuielilor militare.

„Nu este util ca liderii americani să vorbească despre alianțele noastre cu dispreț”, a declarat senatorul Roger Wicker. „Trebuie să fim conștienți de beneficiile politice, strategice și morale pe care le aduc aceste alianțe.”

Unii foști oficiali se îndoiesc că administrația Trump are capacitatea de a gestiona o nouă criză majoră în cadrul alianței.

„Trump și echipa sa sunt ocupați să iasă din situațiile complicate pe care tot ei le-au creat”, a declarat Joel Linnainmäki. „Cel mai probabil, administrația nu are resursele necesare pentru a deschide un nou front tensionat cu Europa cât timp războiul continuă.”