Portul Constanța: zero capturi de droguri în 16 din 26 de ani
Deși documentele oficiale indică Portul Constanța drept o poartă maritimă strategică folosită de rețelele internaționale pentru a introduce stupefiante în Uniunea Europeană, activitatea procurorilor DIICOT la malul mării arată un tablou marcat de mari goluri: în 16 din ultimii 26 de ani nu a fost confiscat niciun gram de substanțe interzise, iar în ultimii cinci ani capturile s-au rezumat la o singură tranșă de heroină și un transport suspect de pulpă de fructe.
Bilanțul luptei antidrog din Portul Constanța pentru ultimul sfert de secol indică o eficiență redusă în fața rețelelor transfrontaliere de criminalitate organizată. O investigație bazată pe datele furnizate de Inspectoratul General al Poliției Române și DIICOT, acoperind intervalul din 2000 până în prezent, dezvăluie că totalul capturilor din această perioadă însumează doar 20,46 de tone de droguri, alături de 16 tone de fructe congelate despre care s-a precizat că „conțin cocaină” .
În ultimii cinci ani, bilanțul DIICOT la cel mai important nod maritim al României consemnează doar cele 16 tone de pulpă de fructe sosite din Ecuador – pentru care anchetatorii nu au specificat niciodată cantitatea exactă de substanță activă – și un transport de 202 kilograme de heroină iraniană. Acesta din urmă a intrat în țară în 2025 prin terminalul SOCEP și a fost raportat oficial abia în 2026.
Această realitate contrastează puternic cu atenția publică a conducerii statului. În vreme ce transporturi suspecte tranzitau apele teritoriale, președintele Nicușor Dan a adresat aprecieri procurorilor antimafia pentru descinderile de la festivalurile de muzică și pentru intervențiile care au vizat azilele unde erau adăpostiți oameni ai străzii.
Flota iraniană și opacitatea autorităților vamale
Datele adunate de jurnaliști au scos la iveală că vase aparținând flotei maritime a Iranului, vizate de regimul internațional de sancțiuni impus de UE și Statele Unite, au descărcat în mod repetat containere în terminalul SOCEP. Tranzacțiile și transportul mărfurilor erau intermediate constant de firma Etamad Grup Sea and Land Transport, într-un context în care Autoritatea Vamală Română a recunoscut oficial că nu deține date privind bunurile transportate din Iran.
Structura internă a parchetului a reflectat multă vreme o lipsă de concentrare pe această zonă critică: o structură specializată Antidrog în cadrul DIICOT Constanța a fost înființată abia în cursul anului 2024 .
O radiografie pe 26 de ani: 16 ani fără nicio captură
Evoluția statistică a confiscărilor din perioada 2000–2026 demonstrează că intervențiile majore au fost mai degrabă excepții izolate decât rodul unei activități constante. În 16 dintre cei 26 de ani monitorizați, autoritățile nu au raportat nicio captură în port. Pentru anul 2026, datele provin exclusiv din comunicatele de presă, în absența unui bilanț anual finalizat.
Cele mai mari succese înregistrate în acest interval au fost:
- 2001: recordul absolut de 8,63 tone de hașiș;
- 2020: o cantitate cumulată de 2,45 tone de hașiș și captagon;
- 2016: confiscarea a 2,3 tone de cocaină;
- 2015: interceptarea a două tone de pre-precursori chimici.
Prin comparație, marile porturi din vestul Europei operează la o scară complet diferită. În 2021, la Rotterdam au fost confiscate 70 de tone de cocaină, iar în august 2023 vameșii olandezi au oprit 8 tone de cocaină într-o singură intervenție . În total, între 2019 și 2025, autoritățile din Rotterdam au raportat aproximativ 355 de tone de droguri confiscate.
În Portul Anvers din Belgia, doar în 2022 au fost găsite peste 110 tone de cocaină. Între 2019 și 2025, forțele belgiene au scos din circuit peste 600 de tone de droguri , cocaina reprezentând mai mult de 540 de tone. Conform Agenției Uniunii Europene pentru Droguri (EUDA), între ianuarie 2019 și iunie 2024, Anvers a înregistrat 443 de tone de cocaină interceptate în 572 de operațiuni, în timp ce Rotterdam a consemnat 180 de tone în 554 de acțiuni.
Rutele recunoscute în documente, ignorate pe teren
Discrepanța nu provine dintr-o lipsă de conștientizare teoretică. Într-o analiză din iunie 2023, Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie (EMCDDA) semnala limpede că rețelele transnaționale își redirecționează transporturile de cocaină spre porturile europene de dimensiuni mai mici. De asemenea, un raport elaborat de DIICOT împreună cu parteneri europeni arăta că România este poziționată direct pe Ruta Balcanică, fiind tranzitată maritim și terestru de heroină, cocaină și ecstasy.
Mai mult, în documentele de analiză strategică, procurorii recunoșteau explicit rolul jucat de infrastructura maritimă a țării:
„Din perspectiva trendurilor, se poate estima că se vor menţine rutele clasice de transport al heroinei din Asia către Europa de Vest, cu intersectarea terestră sau maritimă, pe una din subrute, a României ca ţară de tranzit. Ruta maritimă, prin Portul Constanţa va rămâne o variantă alternativă de introducere a cocainei şi a altor tipuri de droguri (haşiş, captagon, etc.) în ţările din U.E., dar şi către state din zona arabă.”
— Raportul anual de activitate DIICOT 2023, pag. 32
Schimbarea priorităților: de la marile containere la festivaluri
În ciuda avertismentelor privind rutele internaționale, raportul instituțional pentru anul 2024 a evidențiat priorități locale: înființarea Serviciului de combatere a traficului stradal și acțiunile din perimetrul festivalurilor muzicale, unde procurorii au menționat mobilizarea a „aproape toate resursele umane și logistice avute la dispoziție”.
Același document amintea „eforturile considerabile” comune ale DIICOT și DCCO în port, concretizate în reținerea celor 16 tone de pastă de fructe ecuadoriene, dar a omis să precizeze cantitatea netă de droguri extrasă sau identificată în încărcătură.
Tot în 2024, procurorul general de la acea dată, Alex Florența, semnala public vulnerabilitățile structurale din Portul Constanța în fața marilor carteluri: dotarea tehnică deficitară, sistemul insuficient dezvoltat de scanare a containerelor și absența efectivelor de poliție, motive care au stat la baza deciziei de a înființa biroul teritorial antidrog.
Un an mai târziu, însă, în raportul aferent activității din 2025, subiectul Portului Constanța și al drogurilor interceptate la frontiera maritimă a dispărut complet din documentele oficiale ale DIICOT.
Explorează subiectele:
