Colaborarea dintre Observatorul de unde gravitaționale cu interferometru laser (LIGO) și Virgo ar fi detectat dovezi ale existenței unui alt univers, potrivit unui nou articol preliminar care analizează evenimentul gravitațional neobișnuit GW190521, scrie IFLScience .

Oamenii de știință susțin că GW190521 - un semnal observat timp de doar 0,1 secunde, - ar putea fi dovada existenței unui alt univers „conectat la universul nostru printr-o gâtlej” .

Potrivit acestora, este posibil să fi fost detectată o gaură neagră dintr-un alt univers, conectată la al nostru prin ceea de poartă numele de Wormholes (gaură de vierme) .

Detectoarele de unde gravitaționale sunt uimitoare chiar și fără potențialul de a detecta găuri de vierme, arată sursa citată.

La momentul construirii LIGO, scopul său era detectarea undelor gravitaționale (GW) – undele din spațiu-timp, a căror ipoteză a apărut acum peste un secol.

„Einstein a prezis pentru prima dată undele gravitaționale în 1916, ca o consecință a teoriei generale a relativității. În această teorie, concentrațiile de masă (sau energie) deformează spațiu-timpul, iar schimbările în forma sau poziția acestor obiecte provoacă o distorsiune care se propagă prin Univers la viteza luminii (adică o undă gravitațională).”, explică Barry C. Barish de la California Institute of Technology într-un articol.

Detectarea undelor gravitaționale este dificilă și necesită echipamente sensibile în cele două brațe ale LIGO, însă, din punct de vedere conceptual, este destul de simplu de înțeles.

„Tot ce aveți nevoie pentru a construi un interferometru de unde gravitaționale sunt două raze de lumină, care se deplasează între perechi de oglinzi pe conducte care merg în direcții diferite, să zicem nord și vest. Efectul unei unde gravitaționale care trece ar trebui să întindă spațiul într-o direcție și să-l micșoreze în direcția care este în unghi drept”, spune Ed Daw, lector de fizică la Universitatea din Sheffield, într-un articol pentru The Conversation .

Specialistul a explicat că pe Pământ, acest lucru ar determina oglinzile să se balanseze ușor, astfel încât distanța dintre o pereche de oglinzi să se micșoreze, în timp ce cealaltă să se mărească:

„Balansarea este, de fapt, răspunsul oglinzilor la întinderea și comprimarea spațiu-timpului, ceea ce este pur și simplu uimitor.”

Detectoarele din LIGO sau interferometrul Virgo, gestionat de Observatorul Gravitațional European (EGO), monitorizează schimbările subtile ale distanțelor cauzate de undele gravitaționale care trec peste Pământ, înregistrând evenimente care provoacă deplasări mai mici de 1/10.000 din lățimea unui proton.

Utilizând această configurație, LIGO a devenit primul experiment care a detectat undele gravitaționale și multe altele.

„Împreună, rețeaua de detectare a undelor gravitaționale, cunoscută sub numele de LVK (LIGO, Virgo, KAGRA), a capturat un total de aproximativ 300 de fuziuni de găuri negre, dintre care unele sunt confirmate, în timp ce altele așteaptă analize suplimentare”, explică LIGO.

În actuala perioadă de cercetare, a patra de la prima perioadă din 2015, LVK a descoperit peste 200 de fuziuni de găuri negre candidate, mai mult decât dublul numărului detectat în primele trei perioade, potrivit LIGO.

Este posibil să fi detectat ceva mult mai exotic: o gaură neagră dintr-un alt univers, conectată la al nostru printr-o gaură de vierme, arată sursa citată.

Ce sunt găurile de vierme

Găurile de vierme sunt structuri ipotetice care conectează un punct îndepărtat în spațiu de altul, sau două universuri, și au fost invocate pentru prima dată de Albert Einstein și Nathan Rosen în 1935. „Wormholes” nu au fost niciodată detectate în univers.

Echipa care a elaborat noul articol susține că GW190521, un eveniment de undă gravitațională detectat de colaborarea LIGO-Virgo la 21 mai 2019, este un candidat bun pentru detectarea unei găuri de vierme reale.

Potrivit echipei, semnalul este neobișnuit prin durata sa extrem de scurtă, de aproximativ 0,1 secunde, și prin lipsa morfologiei de spirală-fuziune-rezonanță, potrivit echipei.

Ipoteza sa este că este că GW190521 ar putea reprezenta „un singur impuls ecou GW izolat provenit din gaura de vierme, care este rămășița post-fuziune a BBH-urilor dintr-un alt univers și conectată la universul nostru printr-o gâtlej”, arată echipa.

„Semnalul post-fuziune trece prin gâtul găurii de vierme și penetrează bariera sferei fotonice din partea universului nostru, putând fi detectat în universul nostru ca o explozie de scurtă durată, fără o fază pre-fuziune”, spun cercetătorii.

Ar putea fi necesar un test sistematic de comparare a modelelor, spun cercetătorii

Echipa care a modelat scenariul găurii de vierme a descoperit că acesta ar putea produce un raport semnal-zgomot comparabil cu evenimentul observat. Totuși, acesta nu se potrivește în prezent mai bine evenimentului decât scenariul fuziunii binare a găurilor negre propus de colaborarea LIGO-Virgo.

„Se remarcă faptul că, recent, colaborarea LIGO-Virgo a raportat detectarea GW231123 pe 23 noiembrie 2023, un eveniment care are o natură similară cu GW190521 [39], de scurtă durată, asemănătoare unei explozii. Acest eveniment a motivat investigații intensive asupra naturii sursei sale. Un test sistematic de comparare a modelelor, incluzând diverse surse posibile pentru astfel de semnale GW de scurtă durată, ar putea fi necesar pentru o mai bună înțelegere a originilor fizice ale evenimentelor GW corespunzătoare”, concluzionează echipa”.