Președintele OLAF, despre lupta antifraudă: Situația nu e chiar pozitivă în România și în alte țări

Președintele Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF), Giovanni Kessler, a apreciat miercuri eforturile autorităților române în lupta antifraudă, dar a remarcat că situația din România și din alte țări europene nu este "chiar pozitivă".

* Mai multe imagini pe AGERPRES FOTO

"Sunt aici astăzi și mâine pentru a mă întâlni cu autoritățile române. Am început aceste întâlniri cu DLAF (Departamentul pentru Lupta Antifraudă — n.r.), din motive evidente, instituția a fost și este punctul nostru de referință, partenerul nostru principal în România pentru munca noastră comună. DLAF este modelul de succes al strategiei antifraudă din România", a declarat Giovanni Kessler, la finalul unei întâlniri pe care oficialul european a avut-o cu reprezentanții Departamentului pentru Lupta Antifraudă, ai Cancelariei prim-ministrului, Direcției Naționale Anticorupție, ai Ministerului Justiției și ai altor ministere și instituții publice.

"Antifrauda și anticorupția nu sunt doar problemele investigatorilor sau procurorilor și judecătorilor, elemente importante ale strategiei antifraudă. Strategia trebuie să schimbe lucrurile, o situație care nu este chiar pozitivă în România și în alte țări. Dacă încercăm să facem o societate mai bună, fără fraudă și corupție, o sarcină nu foarte simplă, dar posibilă, trebuie să lucrăm împreună", a subliniat Kessler, care a apreciat eforturile și rezultatele obținute până acum.

La rândul său, șeful DLAF, Marius Cătălin Vartic, a caracterizat colaborarea cu Oficiul European de Luptă Antifraudă ca un pilon strategic, cel de-al doilea pilon fiind colaborarea cu DNA.

"În mod clar, câștigăm sau pierdem împreună. Chestiunea de solidaritate este esențială. Dincolo de faptul că noi cooperăm foarte bine și avem investigații comune, în mod cert eșecul național este eșecul Uniunii Europene, cele două interese fiind indisolubil legate", a spus șeful DLAF.

Instituția a lansat anul acesta o nouă strategie națională de luptă antifraudă, prin care se încearcă, potrivit lui Vartic, crearea unui liant de comunicare cu toți actorii din piață.

"Suntem astăzi foarte aproape de finalul procedural al unui parcurs de absorbție, când trebuie să analizăm bilanțul exercițiului financiar 2007 — 2013 și să tragem învățămintele pentru îmbunătățirea indicatorilor de performanță în ceea ce privește noua perioadă de programare multianuală 2014 — 2020 pentru fondurile structurale și de investiții europene", a menționat Marius Cătălin Vartic.

Potrivit unui bilanț pentru perioada 2007 — 2013, valoarea proiectelor în care s-au constatat suspiciuni de fraudă și nereguli a fost de peste 1,3 miliarde euro, iar valoarea impactului financiar estimat în cazul neregulilor și posibilelor fraude descoperite a fost de peste 231 milioane de euro.

AGERPRES