Klaus Iohannis a trimis CCR o sesizare de neconstituționalitate asupra legii privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” și a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare.

Klaus Iohannis, președintele României FOTO: Presidency

„Prin conținutul său normativ, această lege contravine dispozițiilor ce reglementează la nivel constituțional dreptul de proprietate precum și deciziilor Curții Constituționale, respectiv art. 136 alin. (4) și art. 147 alin. (4)”, se arată într-un comunicat al Administrației Prezidențiale.

Un prim aspect sesizat de președintele Klaus Iohannis face referire la un articolul I punctul 1 din legea cu pricină.

„Potrivit art. I pct. 1 din legea dedusă controlului de constituţionalitate, la articolul 54 din Legea nr. 45/2009, după alineatul (6) se introduce un nou alineat, alin. (7), cu următorul cuprins: „(7) Se transmite suprafața de teren de 2,2073 ha, din tarlaua 100, parcela 28, de pe raza municipiului Turda, județul Cluj, aflată în domeniul public al statului și în administrarea Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Turda, cu nr. MF 101838, în domeniul public al municipiului Turda și în administrarea Consiliului Local al municipiului Turda. Noul alineat introdus, prin două teze distincte, instituie concomitent cu transmiterea dreptului de proprietate asupra suprafeței de teren respective şi un drept de administrare asupra aceleiași suprafețe de teren în favoarea Consiliului Local al municipiului Turda”, se arată într-un comunicat al Administrației Prezidențiale.

În ceea ce privește terenurile proprietate publică date în administrarea instituţiilor şi unităţilor de cercetare-dezvoltare de drept public şi de utilitate publică, articolul 31 din legea cu pricina permite „expres scoaterea lor din proprietatea publică şi din administrarea unităților de cercetare-dezvoltare din agricultură şi silvicultură prin lege ca act al Parlamentului”.

”Însă, în ceea ce privește modalitatea de constituire a dreptului de administrare, direct prin lege, considerăm că dispozițiile art. I pct. 1, teza a II-a contravin art. 136 alin. (4) din Constituţie”, transmite Administrația Prezidențială.

Sursa citată arată că potrivit următorului text constituțional „Bunurile proprietate publică sunt inalienabile. În condițiile legii organice, ele pot fi date în administrare regiilor autonome ori instituțiilor publice sau pot fi concesionate ori închiriate; de asemenea, ele pot fi date în folosință gratuită instituțiilor de utilitate publică”, se arată într-un comunicat al Administrației Prezidențiale.

„Totodată, potrivit art. 867 din Codul Civil: „(1) Dreptul de administrare se constituie prin hotărâre a Guvernului, a consiliului județean sau, după caz, a consiliului local. (2) Autoritățile prevăzute la alin (1) controlează modul de exercitare a dreptului de administrare”. De asemenea, art. 287 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ enumeră la lit. b) printre entităţile care exercită dreptul de proprietate publică a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale şi autoritățile deliberative ale administrației publice locale, pentru bunurile aparținând domeniului public al unităților administrativ-teritoriale. Acestea, în temeiul art. 297 din același act normativ, decid, în condițiile legii, cu privire la modalitățile de exercitare a dreptului de proprietate publică, respectiv darea în administrare, concesionarea, închirierea ori darea în folosință gratuită”, arată sursa citată.

Se mai arată că o analiză coroborată a dispoziţiilor constituţionale şi legale anterior menţionate susține că „stabilirea dreptului de administrare în favoarea Consiliului Local al municipiului Turda - asupra suprafeţei de teren de 2,2073 ha, din tarlaua 100, parcela 28, de pe raza municipiului Turda, judeţul Cluj ce va intra în domeniul public al municipiului Turda - nu se putea realiza prin lege, ca act al Parlamentului. În cazul concret, avut în vedere de norma criticată, operaţiunea juridică de constituire a dreptului real de administrare ar fi trebuit să se realizeze prin act administrativ al autorităţii locale, după dobândirea de către aceasta a dreptului de proprietate".

„În acest sens este şi bogata jurisprudență a Curţii Constituţionale (Decizia nr. 1/2014, Decizia nr. 684/2020, Decizia nr. 58/2022). Astfel, prin Decizia nr. 1/2014, paragraful 188, Curtea Constituțională a reținut că: „dreptul de administrare se constituie, după caz, prin hotărâre a Guvernului, a consiliului județean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local, prin acte administrative cu caracter individual, de încredințare a bunurilor proprietate publică regiilor autonome sau, după caz, autorităţilor administrației publice centrale sau locale şi altor instituţii publice de interes național, județean sau local, autoritățile care îl constituie având şi dreptul de a controla modul în care este exercitat dreptul de administrare de către titularul său”, se arată în comunicatul Administrației Prezidențiale.

Potrivit sursei citate, în decizia CCR precitată, se arată la paragraful 190 că „transferul din proprietatea publică a statului în proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale şi în administrarea consiliilor județene, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, nu poate echivala cu operațiunea juridică de constituire a dreptului real de administrare, dat fiind faptul că unitățile administrativ-teritoriale nu pot avea calitatea de subiecte ale dreptului de administrare, întrucât ele sunt chiar titularele dreptului de proprietate publică. Mai mult, transmițând însuși dreptul de proprietate publică către unitatea administrativ-teritorială, statul nu poate constitui, în același timp, şi dreptul de administrare în favoarea autorităţilor administrației publice locale, întrucât nu mai este titularul dreptului de proprietate publică corespunzător, pe care tocmai l-a transmis”.

Administrația Prezidențială arată că președintele Iohannis solicită admiterea sesizării de neconstituționalitate și constatarea că legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 45/2009 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” și a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare este neconstituțională.