Prețul petrolului scade, dar România resimte doar parțial ieftinirea
Un acord de pace anunțat anterior de președintele american Donald Trump cu Iranul a contribuit la detensionarea piețelor internaționale ale petrolului, ducând la o scădere a cotației Brent, extras din Marea Nordului, sub pragul de 80 de dolari pe baril. Această evoluție marchează un minim al ultimelor două luni și jumătate. Cu toate acestea, impactul acestei ieftiniri este resimțit doar parțial de șoferii din România, unde prețurile la pompă se mențin la un nivel ridicat. Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, a explicat că prețurile carburanților depind atât de piața globală, cât și, într-o măsură semnificativă, de deciziile autorităților românești privind măsurile de sprijin adoptate în contextul crizei energetice.
Șoferi la o stație de carburanți din București. FOTO: Mediafax
Prețurile actuale la carburanți se mențin la niveluri ridicate. Conform datelor Monitorului Prețurilor, un litru de benzină variază între 8,62 lei la Petrom și 8,78 lei la Lukoil, în timp ce motorina se situează între 9,08 lei și 9,14 lei. Această uniformitate a prețurilor la nivel național, observată în orașe precum București, Iași, Sibiu și Constanța, indică o strategie de prețuri similară între marile rețele.
Chiar dacă țițeiul Brent a scăzut la aproximativ 78 de dolari pe baril, efectele acestei ieftiniri se transmit cu întârziere la consumatori. Această decalare este atribuită, în principal, lanțurilor de aprovizionare, stocurilor achiziționate anterior la prețuri mai mari și costurilor logistice semnificative.
Perturbările persistente din Golful Persic continuă să afecteze fluxurile de transport și aprovizionare cu țiței și produse rafinate. Analiștii estimează că piața va reveni la normalitate abia peste câteva săptămâni, inclusiv în Europa.
Instituțiile financiare internaționale au perspective divergente. BNP Paribas avertizează că o scădere prea rapidă a prețurilor ar putea fi urmată de o revenire spre 80 de dolari pe baril, pe fondul eforturilor globale de refacere a stocurilor strategice. "Fiecare mare importator din lume va dori să își construiască stocuri strategice mult mai mari după această criză", subliniază analiștii băncii.
Pe de altă parte, bănci de investiții precum Morgan Stanley, Goldman Sachs și UBS și-au revizuit în jos estimările pentru ultimul trimestru, anticipând un preț al țițeiului Brent de aproximativ 70 de dolari pe baril la sfârșitul anului.
Reducerea accizei la motorină expiră la finele lunii iunie
Aceste diferențe în prognoze reflectă un echilibru delicat între riscurile geopolitice, cererea globală și nivelul stocurilor, menținând piața petrolului într-o stare de volatilitate. Cu toate acestea, factorul determinant pentru prețurile la pompă în România rămâne politica fiscală internă. La sfârșitul lunii curente, o serie de măsuri excepționale, adoptate în contextul crizei energetice, urmează să expire. În cazul neprelungirii acestora, România ar reveni la nivelul standard al accizelor la motorină și ar elimina anumite limitări privind adaosul comercial.
Dumitru Chisăliță detaliază situația: "Asistăm, în primul rând, la o reacție normală a pieței în raport cu ceea ce se întâmplă la nivel internațional. Vedem o reașezare a prețului petrolului, care, din estimările actuale, s-ar putea stabiliza în intervalul 83-87 de dolari pe baril până la sfârșitul anului. Acest lucru va avea, în mod evident, efecte și asupra prețurilor la benzină și motorină de pe piața internă." Expertul avertizează că expirarea măsurilor excepționale ar readuce acciza la motorină la nivelul anterior și ar elimina limitările adaosului comercial. "Din punctul meu de vedere, dacă actualele scheme de sprijin nu vor fi prelungite, vom vedea o creștere de aproximativ 35-40 de bani pe litru la motorină și de 15-20 de bani pe litru la benzină, raportat la nivelurile de preț care vor exista în acel moment", a explicat Chisăliță.
În scenariul prelungirii schemelor de sprijin, nivelul prețurilor la carburanți ar putea rămâne relativ stabil, chiar și în contextul volatilității pieței internaționale.
Chisăliță adaugă că, în mod normal, există un decalaj de aproximativ două săptămâni pentru motorină și mai mult pentru benzină între evoluția cotațiilor internaționale și prețurile de la pompă. Cu toate acestea, "dinamica actuală a pieței este mult mai accelerată decât în perioadele obișnuite, motiv pentru care mă aștept ca efectele să fie vizibile într-un interval mai scurt". Dacă autoritățile vor prelungi schemele de sprijin și accizele nu vor reveni la nivelul de dinaintea crizei, expertul estimează prețuri situate în jurul valorilor de 8,5-9 lei pe litru pentru benzină și motorină, subliniind dependența acestor estimări de piața petrolului.
România, vulnerabilă la șocuri externe
Pe termen lung, criza din Strâmtoarea Ormuz a reconfirmat vulnerabilitatea economică a României la șocurile de pe piețele energetice globale. Pentru a reduce această dependență, Dumitru Chisăliță propune mai multe direcții de acțiune. Printre acestea se numără reducerea dependenței transportului de carburanții clasici și o orientare mai accentuată către surse alternative de energie. Acest lucru nu implică doar înlocuirea flotelor de camioane cu vehicule electrice, ci și utilizarea mai eficientă a infrastructurii feroviare electrificate pentru transportul de marfă, unde România are un potențial neexploatat. O reechilibrare a transportului de marfă către calea ferată ar diminua presiunea asupra consumului de combustibili și ar reduce impactul crizelor energetice. Aceeași abordare este valabilă și pentru transportul public urban, prin investiții în soluții electrice. Dezvoltarea transportului public metropolitan și regional, mai eficient și mai atractiv, ar contribui, de asemenea, la reducerea utilizării automobilelor personale și, implicit, a consumului de carburanți, a concluzionat președintele Asociației Energia Inteligentă.
Explorează subiectele:
