Atacurile de la începutul săptămânii asupra orașelor ucrainene au surprins prin amploarea lor și se pune problema dacă Putin va putea desfășura și alte operațiuni de același tip, potrvit Le Monde , citat de Rador.

„Stocurile rusești au fost subevaluate”

Deși era de așteptat un răspuns rusesc după atacul asupra podului Kerci, acest val de rachete îngrijorează prin amploarea sa.

În 2019, cercetătorii de la institutul suedez FOI, ale cărui studii de zece ani asupra armatei ruse sunt de referință, estimau la circa 1300 stocul Federației Ruse de rachete balistice și de croazieră moderne (Iskander, Totchka-U, Kh-101, Kh-555, Kalibr etc.).

Cu toate acestea, rușii au tras aproape 3.000 de rachete în Ucraina din februarie și până acum.

„Stocurile rusești au fost în mod clar subestimate”, declară Vincent Tourret, cercetător la Fundația pentru Cercetare Strategică, dar atrage atenția că luarea în considerare a tirurilor de rachete non-balistice (Grad, Smerch etc.) poate distorsiona parțial cifrele.

Este dificil, în aceste condiții, să știm dacă Vladimir Putin are mijloacele de a efectua alte atacuri de aceeași amploare, după cum se teme guvernul ucrainean.

„Stocul rusesc de rachete de croazieră moderne este în curs de epuizare, dar nu se pot da cifre exacte. Mai ales că există probabil o limită pe care armata rusă nu o va depăși, pentru a menține o cantitate acceptabilă în rezervă pentru cazul unui conflict militar împotriva NATO”, a declarat Dimitri Minic, specialist în Rusia la Institutul francez pentru Relații Internaționale.

Moscova trebuie, de asemenea, să-și păstreze forța de descurajare nucleară, care se bazează pe rachetele Kalibr, Iskander și Kh-101.

Potrivit experților occidentali, rezerva rusă ar fi totuși aproape de punctul zero

Folosirea de către Moscova a rachetelor trase de bateriile antiaeriene S-300 sau S-400 pentru a efectua lovituri la sol, așa cum s-a văzut în ultimele săptămâni în Ucraina, ar fi revelatoare în acest sens.

„Există o utilizare nefiresc de frecventă a unui număr de rachete sol-aer sau de rachete antinavă, uneori chiar învechite, care sunt trimise către ținte terestre. Aceasta înseamnă că stocurile lor de rachete avansate au fost în mare măsură consumate”, mai spune Vincent Tourret.

Resturi de rachete rusești într-un parc din centrul Kievului Foto: Aleksandr Gusev / Zuma Press / Profimedia

Rusia poate înlocui rachetele trase? Acces rusesc dificil la componente

Rusia are mijloacele necesare pentru a înlocui rachetele pe care le folosește în Ucraina.

Potrivit Institutului FOI, Moscova avea înainte de război o capacitate anuală de producție de 120 până la 200 de așa-numite rachete „tactico-operative”. Dar acest ritm este, fără îndoială, afectat acum de sancțiunile occidentale.

„În cele din urmă, rachetele de croazieră rusești vor fi mai puțin eficiente, mai puțin „inteligente”, deoarece componentele esențiale ale armelor de nouă generație vor fi greu, dacă nu imposibil, de accesat. Asta dacă nu cumva Rusia și parteneri precum China nu reușesc să dezvolte astfel de componente sofisticate”, subliniază Dimitri Minic.

Între timp, Ucraina cere noi sisteme de apărare aeriană aliaților săi occidentali, ca să poată intercepta proiectilele rusești înainte ca acestea să-și atingă ținta.

Potrivit lui Volodimir Zelenski, 43 din cele 84 de rachete lansate de Moscova în ultimele două zile au fost distruse în zbor, precum și 13 drone din 24. Sunt multe, spun analiștii, dar nu este suficient în opinia armatei ucrainene.

„Trebuie să respingem aceste atacuri folosind arme din epoca sovietică, din care avem o rezervă insuficientă”, s-a plâns pe Twitter Valeri Zalujni, comandant-șef al armatei, potrvit Le Monde , citat de Rador.

Sprijinul german a sosit: IRIS-T

Germania a predat Ucrainei primul dintre cele patru sisteme de apărare aeriană Iris-T promise, iar predarea a avut loc marți în apropierea graniței polono-ucrainene.

Potrivit guvernului federal, arma este cel mai modern sistem de apărare antiaeriană din Germania, fiind dezvoltată de compania germană Diehl Defence. Rachetele antiaeriene pot lovi ținte la o înălțime de până la 20 de kilometri și la 40 de kilometri distanță.

Raza lor de acțiune este astfel semnificativ mai mare decât, de exemplu, a rachetelor antiaeriene lansate de umăr, cum ar fi rachetele antiaeriene Stinger, furnizate de asemenea de Germania Ucrainei.

Fiecare sistem costă 140 de milioane de euro, spunea diplomatul Andriy Melnyk, în luna iunie potrivit Bloomberg .

Distribuie Distribuie Comentarii