Liderul belarus Aleksandr Lukașenko se teme că va fi atras în războiul ruso-ucrainean, iar dacă îl ajută pe liderul Vladimir Putin, o face ca să nu piardă puterea, apreciază fostul șef adjunct al Direcției Principale de Informații a (HUR), generalul-maior Ilia Pavlenko, citat de RBC Ucraina.

Potrivit acestuia, Belarus și-a pierdut de mult suveranitatea militară, după cum o dovedesc mișcările nestingherite ale personalul militar rus pe teritoriul Belarusului, crearea unor grupări comune de trupe și activitățile serviciilor speciale ale Rusiei.

Serviciile secrete ucrainene au înregistrat soldați ruși în uniforme civile explorând drumurile din Belarus, pregătind rute pentru desfășurarea rapidă a trupelor. Kremlinul a folosit metode similare înainte de ocuparea Crimeii ucrainene.

Cel mai mare coșmar al lui Lukașenko

După cum a remarcat, Rena Marutian, de la Institutul de Securitate Națională, în cadrul unui forum recent, serviciile speciale din Belarus sunt angajate în prezent în operațiuni speciale împotriva Ucrainei.

„Acestea pot fi operațiuni cibernetice și operațiuni informaționale-psihologice. Per total, cât de periculoase sunt aceste provocări hibride pentru regiunile nordice ale Ucrainei?”, a întrebat ea.

Potrivit lui Pavlenko, serviciile speciale din Belarus sunt subordonate total rușilor, însă sunt mult mai slabe. În special, sunt specializate în ​​colectarea de informații în spațiul cibernetic, inclusiv în Europa și în regiunile de frontieră ale Ucrainei.

„Există o amenințare, dar aceasta nu vine din partea regimului belarus, ci din partea statului agresor”, a explicat fostul șef adjunct al HUR.

Dar Lukașenko are un punct slab, și anume cel mai mare coșmar al său ar fi să fie obligat să participe direct la ostilități sau la orice fel provocări.

Prin urmare, el încearcă să creeze condiții care să-i demonstreze constant lui Vladimir Putin că îi este util în alt fel. Spre exemplu, prin producția de rachete, electronică radio, șasiuri pentru forțe strategice sau combustibil - mai ales în contextul unor atacuri ucrainene în adâncime asupra infrastructurii inamice.

În al doilea rând, Putin nu luptă pentru teritoriile Ucrainei sau Belarusului, ci pentru a putea construi reguli de joc pentru alții, care să permită rușilor să obțină beneficii economice, a remarcat Pavlenko. Și chiar serviciile speciale belaruse au avut anterior sarcini legate mai degrabă de probleme economice, în scopul de a-și promova produsele pe piețe.

Regimul lui Lukașenko a ajuns în situația în care depinde puternic de importuri, exporturi și alți factori economici. Iar acum adoptă din ce în ce mai mult practici rusești.

„Prin urmare, în cel mai rău coșmar al său, își imaginează că va primi un soi de sarcină pentru a începe escaladarea. Și pentru a evita acest lucru, preferă dezvoltarea economiei, care, conform estimărilor experților, a pierdut jumătate din creșterea proiectată pentru 2026 - iar acesta este doar începutul”, a adăugat Pavlenko.

De ce Ucraina nu atacă ținte în Belarus

Chiar dacă Belarus este de fapt un aliat al Federației Ruse în războiul său agresiv, Ucraina nu atacă totuși ținte pe teritoriul belarus. Deși serviciile de informații au identificat toate țintele, le-au studiat și au făcut înregistrări separate pentru fiecare dintre ele.

„Problema este oportunitatea. În perioada sovietică, se construiau drumuri pentru rachete din Belarus până în regiunea Cernăuți din Ucraina. Or ar trebui să-i dăm lui Putin un motiv în plus pentru a face presiuni asupra regimului belarus să declare mobilizarea și să intre cu totul în război? În acest moment, considerăm că acest lucru este neoportun”, a explicat Pavlenk,

Potrivit lui Pavlenko, Lukașenko se teme de prezența tot mai mare a Rusiei, deoarece societatea s-ar putea obișnui cu militarizarea, așa cum s-a întâmplat în Crimeea ocupată. Iar o interferență excesivă a Kremlinului l-ar putea costa puterea.

„Face totul de dragul puterii, nu de dragul de a-l ajuta pe Putin. Timpul, desigur, nu lucrează în favoarea noastră. Rușii știu cum să facă asta treptat, cum să-și construiască identitatea, să-și păstreze limba. Sperăm că democrația va triumfa în cele din urmă acolo”, a conchis generalul.

De la începutul invaziei la scară largă a Rusiei din februarie 2022, Belarus a sprijinit deschis agresiunea împotriva Ucrainei, oferind Moscovei infrastructură militară, aerodromuri și asistență logistică.

Regimul autoproclamatului președinte, Alexandr Lukașenko, este acuzat inclusiv de implicare în deportarea ilegală a copiilor ucraineni din teritoriile ocupate.

Recent, Lukașenko a confirmat că, în decembrie, sistemul de rachete rusesc Oreșnik va fi pus în serviciu de luptă.

Totodată, el a amenințat că Belarus „va ataca” dacă lucrurile o iau razna.