Trei săptămâni după ce Departamentul Trezoreriei al Statelor Unite a introdus sancțiuni împotriva principalilor exportatori de petrol din Rusia – Lukoil și Rosneft – efectele asupra întregului sector energetic rus devin vizibile. Prețul țițeiului rusesc este în scădere, marii cumpărători din Asia reduc importurile, iar viitorul activelor externe ale companiilor sancționate rămâne incert. Potrivit experților, impactul măsurilor se extinde treptat dincolo de piața petrolului, punând presiune pe bugetul Federației Ruse.

n apele internaționale s-a acumulat un volum record de petrol aflat pe tancuri petroliere/FOTO:X

Scădere accentuată a prețului petrolului rusesc

După anunțul sancțiunilor, diferența de preț dintre țițeiul rusesc Urals și reperul internațional Brent – cunoscută drept „discount” – a crescut semnificativ, ajungând la 19,4 dolari pe baril în data de 10 noiembrie, potrivit surselor din industrie citate de publicația Kommersant. Această evoluție sugerează că restricțiile americane au avut un efect rapid asupra veniturilor companiilor energetice rusești.

Deși impactul asupra bugetului de stat nu este încă deplin vizibil, analiștii estimează că scăderea veniturilor din sectorul petrolier va deveni semnificativă în lunile noiembrie și decembrie. Ministerul rus de Finanțe prevede pierderi de aproximativ 48 de miliarde de ruble doar în această lună.

China și India reduc importurile

Cele mai mari piețe pentru petrolul rusesc – China și India – manifestă prudență față de riscul sancțiunilor secundare americane. Surse din sectorul comercial, citate de Bloomberg și Reuters, afirmă că mai multe companii chineze și indiene au redus sau suspendat temporar achizițiile de țiței rusesc. În cazul Chinei, importurile s-au redus cu aproape 400.000 de barili pe zi, în timp ce marii rafinatori indieni nu au lansat comenzi pentru luna decembrie.

În paralel, Turcia a diminuat și ea achizițiile, orientându-se către surse alternative, inclusiv Irak și Kazahstan. În prezent, în apele internaționale s-a acumulat un volum record de petrol aflat pe tancuri petroliere fără destinație clară – aproape un miliard de barili – o parte semnificativă provenind din Rusia, Iran și Venezuela.

„Lukoil”, compania privată cea mai afectată

Sancțiunile au lovit în special „Lukoil”, care depinde în mare măsură de exporturi și de activele sale externe, evaluate la peste 14 miliarde de euro. Tentativa de a vinde aceste active companiei elvețiene Gunvor a eșuat după ce Washingtonul a calificat firma drept „instrument al Kremlinului”, determinând-o să se retragă din tranzacție.

Pe 10 noiembrie, „Lukoil” a declarat forță majoră la zăcământul West Qurna-2 din Irak – unul dintre cele mai mari din lume – după ce autoritățile locale au suspendat plățile și livrările. Alte active ale companiei din Bulgaria, România și Republica Moldova sunt, potrivit relatărilor, vizate de posibile naționalizări.

Riscul unei preluări de către „Rosneft”

Surse citate de Financial Times afirmă că directorul general al „Rosneft”, Igor Secin, analizează de mai mult timp posibilitatea preluării „Lukoil”, scenariu care ar putea deveni realist dacă pierderile companiei private se adâncesc. Potrivit analiștilor de la Universitatea Columbia, o astfel de mișcare ar consolida controlul statului rus asupra industriei petroliere, dar ar semnala totodată o nouă etapă de centralizare forțată a economiei.

Deși nu se poate vorbi încă despre un colaps structural al industriei petroliere ruse, sancțiunile recente par să fi provocat o reacție mai amplă decât rundele anterioare. China și India, principalii cumpărători, caută alternative, iar Moscova va avea nevoie de luni de zile pentru a reconfigura rutele comerciale. În acest interval, economia rusă ar putea resimți presiuni suplimentare, mai ales pe fondul reducerii veniturilor bugetare și al incertitudinii din sectorul energetic.