Proiect controversat în Parlament: AUR vrea să salveze fermele de blănuri înainte de interdicția din 2027
Deși Parlamentul a votat în anul 2024 scoaterea în afara legii a fermelor de blănuri începând cu 1 ianuarie 2027, această măsură ar putea să nu se mai aplice niciodată. Înregistrat la Camera Deputaților sub numărul PL-x 120/2026, un nou proiect de lege susținut de 52 de parlamentari AUR — printre care se numără și senatoarea Daniela Ștefănescu — urmărește să elimine complet această interdicție, permițând continuarea creșterii șinșilelor și nurcilor pentru blană.
Fermele de șinșile pentru blană, în centrul unei controverse legislative Foto: Pixabay
Mobilizare pe rețelele sociale împotriva proiectului
Inițiativa parlamentarilor AUR a ajuns în centrul unor dezbateri aprinse în mediul online după ce creatoarea de conținut Adina Oanță a publicat un videoclip pe Instagram. Aceasta a criticat-o direct pe senatoarea Daniela Ștefănescu, una dintre inițiatoarele propunerii, și a făcut apel la o reacție publică urgentă, îndemnându-și comunitatea să le scrie parlamentarilor pentru a solicita respingerea proiectului.
„Doamna se chinuie din răsputeri să interzică o lege care protejează animale”, a punctat Adina Oanță în mesajul său video, reamintind totodată de anchetele organizațiilor de profil care au expus realitatea din fermele de blănuri.
Reacțiile utilizatorilor nu au întârziat să apară, mulți dintre aceștia mobilizându-se pentru a trimite mesaje aleșilor. „Mail trimis către comisia juridică camera deputaților!”, a anunțat un urmăritor, în timp ce o altă persoană a confirmat: „GATA!! AM TRIMIS LA TOȚI DE PE LISTĂ MAIL-UL.”
În secțiunea de comentarii, numeroși internauți au condamnat tentativa de abrogare a legii. „Nu putem da înapoi cu aceste legi, toate marile case de modă au renunțat la blănuri de animale”, a subliniat o utilizatoare. O altă persoană a împărtășit propria experiență cu animalele provenite din astfel de medii: „Am salvat de la o fermă 4 chinchille. În prezent, doar 1 îmi mai trăiește.”
Pe de altă parte, postarea a atras și opinii favorabile menținerii comerțului cu blănuri, un alt utilizator comentând că statul „le dă mai multe drepturi unor animale decât propriilor oameni”.
Traseul legislativ: adoptare tacită la Senat, decizie finală la Deputați
În prezent, soarta proiectului PL-x 120/2026 depinde de Camera Deputaților, care are rolul de for decizional. Anterior, pe 23 februarie, propunerea a trecut de Senat fără un vot explicit în favoarea sa, fiind adoptată tacit prin simpla depășire a termenului constituțional de dezbatere.
Conform datelor oficiale de la Camera Deputaților, Comisia pentru mediu și echilibru ecologic a emis un aviz pe data de 7 octombrie, însă inițiativa se află în continuare la comisiile de specialitate, unde așteaptă raportul necesar pentru a putea intra în procedura de vot final. Până la o eventuală adoptare definitivă și promulgare a proiectului AUR, Legea nr. 286/2024 rămâne în vigoare, urmând să producă efecte de la 1 ianuarie 2027.
Contextul interdicției din 2024: cruzime documentată și impact economic redus
Interzicerea creșterii, capturării intenționate și uciderii șinșilelor și nurcilor în scopuri comerciale a fost adoptată de Camera Deputaților în octombrie 2024, cu o majoritate covârșitoare: 217 voturi „pentru”, șase „împotrivă” și șapte abțineri. Prin această decizie, luată după ani de dezbateri, România s-a alăturat altor țări europene care au decis închiderea sau eliminarea etapizată a fermelor de blănuri.
După cum relata „Adevărul” la momentul adoptării legii, un factor determinant l-au constituit investigațiile organizației Humane Society International/Europe. Imaginile surprinse în fermele din România au scos la iveală condiții precare de igienă și faptul că șinșilele erau ținute în cuști mici din sârmă, în care nu își puteau manifesta comportamentul natural. De asemenea, au fost documentate metodele de ucidere folosite pentru valorificarea blănurilor, printre care și dislocarea vertebrelor cervicale. Activiștii pentru protecția animalelor au demonstrat atunci că suferința provocată de aceste practici nu poate fi oprită prin simpla ameliorare a condițiilor de detenție.
Din punct de vedere economic, datele prezentate în Parlament la acea vreme arătau că în România mai funcționau doar două ferme de nurci americane și sub zece ferme de șinșile. Astfel, inițiatorii interdicției au argumentat că protejarea animalelor primează în fața unui impact economic atât de restrâns. Chiar și așa, legea din octombrie 2024 nu a impus lacătul pe ferme peste noapte, ci a oferit o perioadă de tranziție până la 1 ianuarie 2027, oferind timp operatorilor să își închidă afacerile și angajaților să se reorienteze profesional.
Explorează subiectele:
