PSD respinge categoric legea salarizării și propune "comisie de criză" pentru a debloca România
Într-o conferință de presă, Sorin Grindeanu a transmis un apel către toate partidele parlamentare, cerându-le să lase deoparte disputele politice și să se concentreze pe adoptarea reformelor esențiale. Liderul social-democrat a subliniat că, dintre cele șase proiecte legislative restante din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), doar patru au fost depuse până în prezent în Parlament. Legea salarizării și legea integrității nu au parcurs încă etapele procedurii legislative.
PSD refuză susținerea legii salarizării și cere modificări
Sorin Grindeanu a declarat ferm că PSD nu va sprijini proiectul legii salarizării în forma sa actuală. El a indicat că social-democrații lucrează, alături de organizațiile sindicale, la o serie de amendamente "consistente", menite să creeze o lege mai echitabilă și să respecte în același timp constrângerile bugetare.
Este clar că în forma actuală PSD nu poate vota o lege care nemulțumește pe toată lumea și care taie din banii profesorilor, ai medicilor și ai militarilor. Este exclus ca PSD să susțină această variantă. Repet: exclus.
— Sorin Grindeanu
Liderul PSD a comparat actuala variantă cu cea prezentată în luna mai de ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, pe care a considerat-o "mult mai bună" pentru sistemul sanitar. Potrivit lui Grindeanu, actualul proiect prevede diminuări de venituri pentru asistentele medicale și medicii din serviciile de ambulanță. El a criticat situația din sănătate, întrebând retoric: „Ce le spune Ilie Bolojan părinților care nu își pot interna copiii în spitale?”.
În ceea ce privește alte acte normative, PSD va vota modificările la Codul administrativ, legea privind recompensarea salariaților din Ministerul Finanțelor, legea decarbonizării (cu amendamentele propuse de PSD și UDMR) și Codul Urbanismului. În cazul Codului Urbanismului, social-democrații sunt de acord cu transferul atribuțiilor privind emiterea autorizațiilor de construire în București către Primăria Capitalei, dar numai începând cu mandatul următor. „Nu susținem acest demers al dumnealor când în funcția de primar general se află un om care este anchetat de DNA tocmai pentru că ar fi luat șpagă ca să dea autorizații”, a motivat Grindeanu.
PSD va susține legea integrității doar dacă aceasta nu va reduce atribuțiile Agenției Naționale de Integritate (ANI). Grindeanu a avertizat că:
Partidul Social Democrat va susține doar o variantă care nu slăbește, la ordin politic, din atribuțiile Agenției Naționale de Integritate. Îmi doresc ca cei din USR să înțeleagă că nu se pot folosi de urgența PNRR pentru a scăpa de problemele cu legea pe care le au liderii lor. Acest lucru ar fi inadmisibil și n-ar avea votul nostru.
— Sorin Grindeanu
Acuză blocajul administrativ și propune o "comisie de criză"
Sorin Grindeanu a descris situația actuală a țării ca fiind una de "blocaj administrativ", cu instituțiile statului "paralizate" de criza guvernamentală. El a enumerat o serie de probleme: posturi blocate în sistemul de sănătate, care afectează spitalele de copii, creșterea prețurilor la carburanți fără nicio măsură de intervenție, și atacuri cibernetice asupra platformelor critice ale statului, precum cea a Agenției Naționale de Cadastru, care au blocat complet piața imobiliară. De asemenea, Grindeanu a avertizat că, fără o intervenție legislativă rapidă, persoanele care au achiziționat locuințe cu TVA de 9% ar putea fi forțate să plătească 19% începând cu 1 august.
În acest context, liderul PSD a lansat un apel către toate grupurile parlamentare pentru înființarea unei comisii speciale în Parlament, pe care a denumit-o "comisie de criză". Scopul acesteia ar fi elaborarea amendamentelor necesare pentru deblocarea României.
Având în vedere toate aceste aspecte și multe alte lucruri urgente care țin de administrarea curentă a țării, lansez o invitație către toate grupurile parlamentare: propun să înființăm o comisie de criză la nivelul Parlamentului, care să elaboreze amendamentele necesare pentru deblocarea României.
— Sorin Grindeanu
Grindeanu a explicat că această comisie nu ar reprezenta "un guvern paralel", ci un mecanism prin care parlamentarii ar putea adopta rapid soluții la problemele urgente pe care, în opinia sa, Executivul interimar nu le mai poate gestiona. El a invocat din nou blocajele din sănătate, imobiliare și lipsa măsurilor pentru carburanți. Liderul PSD a susținut că, în prezent, nu există o majoritate parlamentară funcțională, ci mai degrabă "o minoritate de blocați", atribuind vina PNL și USR că "se agață în continuare de putere". El a precizat că nu mai are "așteptări de la primul-ministru demis" și că va continua discuțiile pentru formarea unei majorități parlamentare care "să excludă voturile extremiste" și să asigure stabilitatea politică. Întrebat despre aprobarea contractelor din programul european SAFE, Grindeanu a precizat că aceasta nu intră în atribuțiile Legislativului, ci este responsabilitatea Guvernului, care, fiind interimar, nu poate adopta ordonanțe, creând un blocaj instituțional.
Ce înseamnă un "parlamentar extremist" și excluderea alianței cu AUR
Discuțiile au escaladat când jurnaliștii au adus în discuție invitația adresată tuturor grupurilor parlamentare de a participa la comisia de criză, întrebând dacă aceasta îi include și pe parlamentarii formațiunilor considerate extremiste, precum AUR. Grindeanu a răspuns că propunerea se adresează tuturor grupurilor parlamentare, deoarece acestea sunt reprezentate legal în Parlament. El a clarificat însă distincția dintre o colaborare parlamentară punctuală și o alianță guvernamentală:
Eu nu critic românii care au votat anumite partide să intre în Parlament. Dar pot să decid pentru PSD exclusiv cu cine pot să fac alianțe sau nu. Atât timp cât în Parlamentul României, prin voința românilor, au intrat astfel de partide, nu am niciun motiv să critic această opțiune. Dar PSD decide singur cu cine face alianțe.
— Sorin Grindeanu
Președintele PSD a definit un "parlamentar extremist" ca fiind „un parlamentar care intră în coliziune cu principiile și valorile europene și euroatlantice. Un parlamentar care critică sancțiunile împotriva Rusiei este un parlamentar extremist”. El a reiterat poziția fermă a PSD de a nu forma o alianță guvernamentală cu AUR din cel puțin două motive: "problema de credibilitate" a unor lideri ai partidului și "anumite acțiuni care intră în coliziune cu ceea ce credem noi despre valorile europene și euroatlantice". Grindeanu a insistat că participarea la o comisie de criză nu echivalează cu o alianță politică, ci este o inițiativă exclusivă pentru găsirea de soluții la problemele urgente.
Schimb de replici tensionat pe tema întârzierii legii salarizării
Unul dintre cele mai tensionate momente ale conferinței a vizat întârzierea adoptării legii salarizării. Grindeanu a admis că legea este complexă și că amânarea ar fi putut avea o "componentă electorală" în trecut, dar a insistat că responsabilitatea pentru adoptarea ei aparține actualului Guvern:
Cred că v-am dat cel puțin două argumente: unul legat de complexitatea legii și al doilea putea să fie și un argument electoral. Dar asta nu înseamnă că astăzi, ieri, săptămâna trecută sau în mai, când s-au angajat să facă acest lucru, nu trebuiau să trimită legea în Parlament. Bună, rea, trebuia să avem legea. Astăzi, când vorbim, nu avem o lege trimisă la Parlament.
— Sorin Grindeanu
Când i s-a reamintit că fostul premier Marcel Ciolacu declara în ianuarie 2024 că nu dorește adoptarea legii salarizării într-un an electoral, Grindeanu a respins ideea unei împărțiri a vinei și a insistat că actualul Executiv nu poate invoca întârzierile anterioare. El a subliniat că ministrul Dragoș Pîslaru și-a asumat un calendar clar în luna mai pentru finalizarea proiectului, dar acesta nu a fost respectat, legea nefiind trimisă în Parlament nici după trei luni. Întrebat de explicații, Grindeanu a răspuns scurt: „N-am. Trebuie să-i întrebați pe cei responsabili”, sugerând că fostul ministru Radu Marinescu ar fi lăsat proiectul pregătit.
Explorează subiectele:

