Pulsul critic, descoperit la control: cum i-a salvat viața Tinei Radu un stimulator
Pacienta, o femeie de 72 de ani din București, se pregătea pentru o procedură de monitorizare Holter, destinată înregistrării ritmului cardiac pe parcursul a 24 de ore. Simțindu-se slăbită și respirând cu dificultate, Tina Radu a cerut asistentei să-i măsoare tensiunea și pulsul înainte de consultație. Descoperirea unui puls de doar 36 de bătăi pe minut a declanșat o alertă medicală imediată. „Nu aveam putere și respiram greu”, și-a amintit pacienta. „A fost ziua mea cu noroc”, a declarat Tina Radu, surprinsă de desfășurarea evenimentelor. Într-adevăr, întregul sistem medical s-a mobilizat rapid, iar în doar câteva ore, pacienta a fost supusă unor investigații amănunțite, a primit diagnosticul de boală de nod sinusal și a beneficiat de implantarea unui stimulator cardiac bicameral. A doua zi, a putut părăsi spitalul. „Dacă îmi povestea cineva că se poate întâmpla așa, nu aș fi crezut. Toate s-au legat extraordinar de bine. Probabil că a fost ziua mea cu noroc”, a adăugat Tina Radu. Dr. Alexandrina Tatu-Chițoiu, medic primar cardiolog la Spitalul AngioLife MedLife Medical Park , a confirmat urgența situației: „A venit la control la momentul potrivit și, după o monitorizare atentă, am constatat că sunt îndeplinite criteriile pentru montarea unui stimulator cardiac bicameral, iar intervenția a avut loc în aceeași zi.” **Prevenția, o prioritate constantă** Acest deznodământ fericit nu a fost însă pur întâmplător. Tina Radu este o persoană extrem de conștientă de importanța sănătății, respectând programările pentru controale medicale regulate, specifice vârstei sale. Diagnosticul de hipertensiune, colesterol crescut și episoade de fibrilație atrială o determinase deja să efectueze periodic controale cardiologice. „M-am tot verificat, pentru că am considerat că e mai bine să previn decât să se întâmple ceva”, a explicat pacienta. Acest principiu i-a ghidat mereu deciziile și pe cele ale familiei sale. „Eu mi-am învățat și fetele, și soțul să nu aștepte să se înrăutățească problemele, ci să se verifice. Mai bine previi decât să ajungi prea târziu”, a transmis ea. **Boala de nod sinusal: o afecțiune cardiacă insidioasă** Boala de nod sinusal, diagnosticul primit de Tina Radu, este o afecțiune cardiacă dificil de depistat, deoarece adesea nu prezintă simptome clare sau constante. Dr. Alexandrina Tatu-Chițoiu, medic primar cardiolog ( Dr. Alexandrina Tatu-Chițoiu ), a explicat că, în cazul acestei boli, inima alternează între ritmuri foarte rapide și foarte lente, fără ca pacientul să simtă întotdeauna fluctuațiile periculoase. „De multe ori, pacienții simt ritmurile rapide, dar nu le simt pe cele lente. Iar cele lente pot duce la leșin (sincopă), cu urmări nefericite: fracturi osoase, traumatisme craniene etc.”, a subliniat medicul. O electrocardiogramă standard poate arăta un ritm normal dacă episodul de bradicardie nu se produce exact în momentul examinării, dând o falsă senzație de siguranță. De aceea, la pacienții care descriu stări de amețeală sau leșin, monitorizarea ritmului cardiac pe 24 de ore sau chiar 7 zile este esențială. În cazul Tinei Radu, apariția simptomelor chiar în clinică s-a dovedit providențială. Medicul cardiolog a fost chemat imediat, iar evaluarea de urgență a confirmat necesitatea intervenției. Riscul unor astfel de episoade de leșin nu trebuie subestimat. „Nu trebuie să ne gândim doar la inimă, deși acolo este problema principală. Un pacient poate leșina pe stradă, în fața unei mașini, poate cădea, se poate lovi sau poate provoca un accident dacă se află la volan”, a avertizat Dr. Tatu. În cazurile extreme, inima se poate opri. De aceea, episoadele de puls foarte lent, mai ales dacă sunt însoțite de pierderea stării de conștiență, slăbiciune extremă sau dificultăți de respirație, necesită investigații rapide. **Stimulatorul cardiac: mecanismul salvator** După evaluarea de urgență, Tina Radu a fost transferată la Spitalul AngioLife, unde a fost monitorizată continuu și pregătită pentru implantarea stimulatorului cardiac. Intervenția, efectuată în aceeași zi, a durat aproximativ o oră și a fost realizată de Dr. Nic-Claudiu Dragotoiu. „Stimulatorul nu se implantează decât atunci când există criterii foarte clare. În cazul doamnei, monitorizarea a arătat treceri de la ritmuri foarte rapide la ritmuri foarte lente, iar indicația de cardiostimulare a fost clară”, a explicat medicul. Rolul stimulatorului cardiac nu este de a trata toate problemele de ritm, ci de a interveni specific atunci când pulsul scade sub o limită sigură. În cazul Tinei Radu, aparatul reglează perioadele de puls lent care alternau cu episoade de ritm rapid, asociate fibrilației atriale. Dr. Tatu-Chițoiu a detaliat: „În momentul în care pulsul scade sub o anumită limită, aparatul intră în funcțiune și obligă inima să bată într-un ritm sigur.” Mai mult, protecția oferită de stimulator a permis medicilor să trateze în siguranță episoadele de ritm rapid. Fără acesta, medicamentele pentru fibrilația atrială, care încetinesc bătăile inimii, ar fi fost riscante pentru o pacientă cu tendințe de bradicardie severă. „Ca să putem trata momentele de puls rapid, trebuie să avem protecția stimulatorului. Altfel, medicamentele care încetinesc bătăile inimii nu pot fi administrate în siguranță la un pacient care are deja perioade de ritm foarte lent”, a explicat medicul cardiolog. Astfel, stimulatorul a eliminat cel mai mare risc pentru sănătatea Tinei Radu: scăderile bruște și severe ale pulsului. Fibrilația atrială rămâne monitorizată și tratată separat, dar pacienta este protejată de episoadele în care inima ar putea bate prea rar. **Viața după implantare și sfatul medicului** După implantare, Tina Radu efectuează controale periodice, la aproximativ șase luni, pentru verificarea bunei funcționări a stimulatorului. Pacienta spune că nu are restricții majore în viața de zi cu zi, dar trebuie să anunțe personalul medical despre prezența stimulatorului înainte de orice procedură. De asemenea, fibrilația atrială continuă să fie monitorizată și tratată separat. Dr. Tatu-Chițoiu a reiterat importanța colaborării dintre pacient și medic: „Este foarte important ca pacientul să identifice simptomele și să le spună medicului. Dacă povestește că are amețeli, leșinuri sau episoade în care se simte foarte slăbit, medicul știe că trebuie să investigheze mai departe.” Pacienții care merg regulat la controale, care își cunosc istoricul medical și comunică atent ce simt ajută enorm procesul de diagnostic.
