Punct de vedere al Parchetului General după raportul GRECO: Modificările Legilor Justiţiei conţin necorelări şi lacune
Parchetul General susţine, într-un punct de vedere în legătură cu raportul GRECO, că modificările aduse Legilor Justiţiei conţin necorelări şi lacune şi nu induc predictibilitate şi stabilitate în sistemul judiciar, cu consecinţe negative în ceea ce priveşte independenţa Justiţiei şi a progreselor înregistrate în ultimii ani.
"Conducerea Ministerului Public reafirmă poziţia exprimată constant în legătură cu procesul legislativ de modificare a Legilor Justiţiei, parcurs care nu a respectat standardele de eficienţă şi transparenţă, eludând posibilitatea unor dezbateri reale şi constructive, fără a ţine cont de votul negativ al Consiliului Superior al Magistraturii şi de opinia corpului magistraţilor şi a societăţii civile. Totodată, raportat la concluziile reţinute în raportul GRECO, Ministerul Public arată că modificările legislative nu au fost fundamentate pe un studiu de impact, conţin necorelări şi lacune şi nu induc predictibilitate şi stabilitate în sistemul judiciar din România, cu consecinţe negative în ceea ce priveşte independenţa Justiţiei şi a progreselor înregistrate în ultimii ani", se arată într-un comunicat al Parchetului General remis joi.
GRECO, organismul anticorupţie al Consiliului Europei (CoE), a publicat joi un raport în care arată că România a făcut progrese extrem de limitate în implementarea recomandărilor de prevenire şi combatere a corupţiei în privinţa membrilor Parlamentului, judecătorilor şi procurorilor.
GRECO evidenţiază că România a implementat pe deplin numai două dintre cele 13 recomandări incluse într-o evaluare din 2016. Şapte recomandări nu au fost implementate, iar alte patru au fost doar parţial implementate, precizează Consiliul Europei într-un comunicat.
Raportul remarcă faptul că principala iniţiativă adoptată în România în privinţa parlamentarilor este adoptarea unui cod de conduită în octombrie 2017 cu scopul de a reglementa cadourile şi alte beneficii şi managementul conflictelor de interese.
În ciuda acestui progres, GRECO evidenţiază că formulările prea generale din codul de conduită şi regulile inconsistente pentru punerea sa în aplicare îl împiedică să fie un cadru pe deplin satisfăcător.
GRECO consideră, de asemenea, că România nu a acordat încă o atenţie corespunzătoare îmbunătăţirii activităţii Agenţiei Naţionale de Integritate în controlarea declaraţiilor de avere şi de interese ale parlamentarilor, deşi metodele de lucru şi capacităţile de procesare a datelor s-au îmbunătăţit. GRECO cere şi îmbunătăţirea implementării în practică a deciziilor şi sancţiunilor ANI privind incompatibilităţile şi conflictele de interese. AGERPRES
