Putin amenință Europa: trupele trimise în Ucraina înseamnă război cu Rusia
Liderul de la Kremlin a reacționat virulent față de dezbaterile recente din capitalele europene privind posibilitatea de a detașa contingente militare în Ucraina, măsură gândită ca o garanție de securitate menită să descurajeze o nouă agresiune a Moscovei după un eventual armistițiu sau acord de pace. Deși până în prezent statele occidentale nu au trimis trupe în Ucraina, Putin a catalogat o astfel de ipoteză drept o escaladare fatală.
„Acum vorbesc despre posibilitatea de a trimite trupe pe teritoriul Ucrainei. Asta înseamnă război cu Rusia”, a subliniat președintele rus în fața audienței din India, declarațiile fiind consemnate de publicația Kyiv Post.
Președintele rus Vladimir Putin. Foto: AFP
Rescrierea istoriei conflictului și atacuri la adresa liderilor europeni
În discursul său, liderul rus a respins ideea că țara sa ar reprezenta un pericol pentru securitatea europeană, calificând temerile actuale drept nefondate. „Nu există o astfel de amenințare și nu a existat niciodată. Nu amenințăm și nu vom amenința țările europene”, a asigurat Putin, susținând totodată că populațiile europene sunt manipulate prin intermediul unei „amenințări imaginare”.
În viziunea președintelui rus, criza actuală este rezultatul exclusiv al politicilor promovate de către „globaliștii occidentali” în domeniile securității, economiei și politicii. Vladimir Putin a reiterat narațiunea conform căreia Revoluția Euromaidan din 2014 – care a dus la înlăturarea președintelui prorus Viktor Ianukovici – ar fi fost o lovitură de stat coordonată de Occident pentru a atrage Ucraina în NATO, catalogând evenimentul drept principala cauză a conflictului sângeros din prezent.
Totodată, Putin a readus în prim-plan teza unei conduceri „neo-naziste” la Kiev și a susținut că Occidentul urmărește slăbirea Rusiei încă din perioada post-sovietică. Din acest discurs au lipsit însă faptele concrete declanșate de Moscova: anexarea ilegală a peninsulei Crimeea în 2014, susținerea militară a separatiștilor din Donbas și declanșarea invaziei la scară largă din 24 februarie 2022.
Războiul sancțiunilor și comparația între BRICS și G7
Președintele rus a adus în discuție și impactul sancțiunilor internaționale aplicate împotriva sectoarelor sale cheie – financiar, energetic, tehnologic și militar-industrial. Putin a susținut că Rusia a devenit cel mai sancționat stat de pe glob, adunând peste 30.000 de măsuri restrictive, număr care, potrivit lui, aproape că îl dublează pe cel impus tuturor celorlalte state la un loc.
În pofida acestor constrângeri, liderul de la Kremlin a afirmat că economia rusă a devenit mai suverană prin reorientarea către parteneri alternativi, invocând o creștere economică cumulată de 10,3% între 2023 și 2025 și un șomaj redus la 2,3%. În realitate, ritmul economiei ruse a început să încetinească vizibil în 2026, pe fondul cheltuielilor colosale alocate războiului, al ratei inflației și al lipsei acute de forță de muncă.
Pe plan global, Putin a promovat formatul BRICS drept o structură superioară statelor occidentale, menționând că economiile emergente din bloc au furnizat peste 40% din PIB-ul mondial în ultimii cinci ani, depășind ponderea de circa 29% a Grupului celor Șapte (G7). Adresând ironii formatului G7 – din care Rusia a fost exclusă în 2014 după invadarea Crimeei –, Putin a negat totuși că BRICS ar fi o alianță orientată împotriva cuiva:
„Nu ne construim activitatea împotriva nimănui. O facem pentru noi, pentru interesele noastre”, a conchis liderul rus.
Disputa gazelor și piața europeană
Nu în ultimul rând, discursul de la New Delhi a atins sectorul energetic. Putin a acuzat țările din Europa că au provocat scumpiri majore – menționând cotații de circa 1.000 de euro pentru 1.000 de metri cubi – prin abandonarea contractelor pe termen lung semnate cu Moscova, sugerând că prețurile ar putea crește din nou.
Retorica Kremlinului a ignorat însă faptul că reducerea livrărilor a reprezentat o reacție directă a Uniunii Europene la șantajul energetic practicat de Moscova și o încercare strategică de a elimina dependența de resursele unei țări agresoare după începerea războiului din Ucraina.
Explorează subiectele:
