Putin ar pregăti un arsenal masiv de drone „imposibil de bruiat” pentru un posibil conflict cu NATO. Statele baltice, cea mai vulnerabilă țintă

Rusia acumulează sute de mii de drone FPV cu fibră optică, considerate extrem de greu de neutralizat prin mijloace electronice, în cadrul unor pregătiri care ar putea viza un viitor conflict cu NATO și statele baltice, susțin surse din serviciile de informații ucrainene și ruse, citate de presa internațională.

Potrivit informațiilor apărute în ultimele luni, Kremlinul ar fi început încă de la sfârșitul anului 2025 să retragă de pe frontul ucrainean cantități importante de drone de nouă generație și să le transfere în depozite aflate în spatele liniilor de luptă.

Estimările vehiculate în rapoarte arată că Rusia ar putea avea deja un stoc de aproximativ 130.000 de drone cu fibră optică, iar numărul acestora ar putea ajunge la 200.000 până la sfârșitul verii.

Drone greu de interceptat

Acest tip de drone FPV este considerat deosebit de periculos deoarece utilizează cabluri foarte fine din fibră optică pentru transmiterea comenzilor, în locul semnalelor radio clasice. Din acest motiv, ele sunt mult mai dificil de blocat prin sisteme de bruiaj electronic, inclusiv de către tehnologiile NATO.

Analiștii militari ruși citați în rapoarte consideră că astfel de arme ar putea fi folosite într-un atac rapid asupra Estoniei, Letoniei și Lituaniei, cu scopul de a destabiliza regiunea înainte ca Alianța Nord-Atlantică să poată reacționa eficient.

Potrivit acelorași surse, Kremlinul ar considera statele baltice vulnerabile nu atât din cauza lipsei tehnologiei militare, cât din cauza experienței reduse în războiul modern cu drone la scară largă, comparativ cu Ucraina.

Unul dintre scenariile analizate în documente sugerează că, într-un eventual conflict în regiunea baltică, Rusia ar putea dispune teoretic de până la patru drone cu fibră optică pentru fiecare militar NATO aflat pe teren.

Calculul politic al Kremlinului

În evaluările atribuite cercurilor apropiate Kremlinului apare și convingerea că statele europene nu ar fi dispuse să intre într-un conflict prelungit cu o putere nucleară pentru apărarea statelor baltice, mai ales în condițiile unei posibile reticențe din partea SUA.

Organizația Volya, care monitorizează evoluțiile din Rusia și citează surse din Ministerul rus al Apărării, afirma încă din martie că planurile Moscovei privind o posibilă operațiune împotriva statelor baltice ar fi intrat „într-o nouă etapă”.

Potrivit analizei, propaganda rusă ar încerca să prezinte un eventual atac asupra Letoniei drept o „operațiune specială” pentru protejarea etnicilor ruși, în timp ce acțiunile împotriva Estoniei și Lituaniei ar putea fi justificate prin presupuse „provocări militariste” sau „atacuri teroriste”.

Temeri crescânde în nordul Europei

Speculațiile privind o posibilă extindere a agresiunii ruse au fost alimentate și de declarațiile recente ale lui Vladimir Putin, care a sugerat că războiul din Ucraina se apropie de final. Într-un asemenea scenariu, Rusia ar putea redirecționa resurse militare importante către alte zone de interes strategic.

Statele baltice avertizează de mai mult timp că ar putea deveni următoarea țintă a Moscovei dacă Rusia va ieși din conflictul ucrainean fără o înfrângere clară.

Îngrijorările sunt vizibile și în Finlanda, stat care are o frontieră de peste 1.300 de kilometri cu Rusia și care și-a consolidat semnificativ măsurile de securitate după aderarea la NATO.

Anul trecut, autoritățile finlandeze au ridicat garduri de securitate cu sârmă ghimpată pe segmente extinse ale frontierei. Cu toate acestea, experții avertizează că măsurile au mai degrabă rol de control și monitorizare, nu de apărare militară în cazul unei invazii.

În apropierea graniței finlandeze, la Kamenka, imaginile satelitare au arătat apariția unor noi instalații militare capabile să găzduiască aproximativ 2.000 de soldați ruși. Totodată, au fost observate extinderi ale infrastructurii militare, inclusiv barăci, aeronave și facilități logistice în mai multe puncte aflate aproape de frontiera NATO.

În contextul tensiunilor tot mai mari dintre Rusia și Occident, acumularea acestui tip de armament și consolidarea infrastructurii militare de la granițele nordice alimentează temerile privind pregătirea unui nou front de confruntare în Europa.