Pentru Vladimir Putin, anul a început sub auspicii nefavorabile. Războiul din Ucraina a ajuns la 1.418 zile – exact durata campaniei sovietice din cel de-al Doilea Război Mondial. În acest interval, trupele lui Stalin ajunseseră la Berlin. În schimb, progresele obținute de Rusia în Ucraina sunt limitate. În 2025, forțele ruse au ocupat mai puțin de 1% din teritoriul ucrainean. La acest ritm, Moscova ar avea nevoie de încă un an pentru a ajunge la granițele administrative ale regiunii Donețk și pentru a controla integral teritoriile pe care Putin le cere Kievului drept condiție prealabilă pentru pace.

Războiul din Ucraina se anunță mai greu pentru Putin anul acesta/FOTO:Profimedia

În paralel, Rusia pierde treptat sprijinul aliaților săi, iar economia se află sub o presiune tot mai mare. Potrivit analistei Amy Knight, colaboratoare a „Wall Street Journal“ și autoare a mai multor cărți despre Vladimir Putin, situația economică începe să afecteze chiar și cercurile apropiate Kremlinului, inclusiv oligarhii loiali.

Capturarea rapidă, la 3 ianuarie, a liderului venezuelean Nicolás Maduro și a soției sale de către forțele americane a evidențiat, spun comentatorii ruși, slăbiciunea militară a Moscovei. Politologul Abbas Galliamov a declarat că operațiunea SUA a avut un efect profund demoralizator asupra societății ruse, atât asupra populației, cât și asupra elitei. El a subliniat contrastul puternic dintre eficiența armatei și serviciilor americane și performanțele modeste ale omologilor ruși. Faptul că Venezuela era considerată unul dintre principalii aliați ai Kremlinului a amplificat impactul simbolic al acestui eveniment.

Un alt incident care a stârnit nemulțumiri la Moscova a fost capturarea de către Statele Unite a unui petrolier care se îndrepta spre Rusia, în ciuda escortării sale de nave și un submarin rusesc. Reacțiile din mediul pro-război de pe rețelele sociale ruse au fost dure, unii bloggeri influenți acuzând conducerea de lipsă de fermitate.

Semne de disensiune în rândul vechilor săi colaboratori

Pe plan intern, problemele lui Putin sunt accentuate de apariția unor semne de disensiune în rândul vechilor săi colaboratori. Dmitri Kozak, un apropiat al președintelui rus care a demisionat recent din cauza războiului, a publicat luna trecută un amplu program de reforme într-o publicație importantă din Rusia. Politologul Oleg Ivanov a descris documentul drept remarcabil prin îndrăzneala sa, afirmând că propune o transformare profundă a instituțiilor statului pentru a face față provocărilor interne și globale.

Deși Putin are mijloacele necesare pentru a reduce la tăcere astfel de voci, nu este pentru prima dată când membri ai cercului său restrâns și-au exprimat rezervele. Înainte de invazia din februarie 2022, atât Kozak, cât și secretarul Consiliului de Securitate, Nikolai Patrușev, au avertizat asupra riscurilor unei escaladări.

Între timp, chiar și susținătorii războiului își exprimă tot mai des nemulțumirea. Costurile umane și financiare sunt ridicate. Potrivit revistei „The Economist“, cel puțin 100.000 de soldați ruși au murit între începutul lui 2025 și jumătatea lunii octombrie. Linia frontului s-a transformat într-o zonă extrem de periculoasă, unde dronele sunt responsabile pentru distrugerea majorității echipamentelor și pierderilor de personal.

Cheltuielile militare ale Rusiei în 2025 sunt estimate la 15,5 trilioane de ruble – de cinci ori mai mult decât în 2021. Aceste sume nu includ costurile administrării teritoriilor ucrainene ocupate sau compensațiile pentru soldați și familiile acestora. În noiembrie 2025, veniturile din petrol și gaze au scăzut cu 34% față de anul precedent. Pentru a acoperi deficitul bugetar record, estimat la 72 de miliarde de dolari (2,6% din PIB), autoritățile au majorat TVA-ul de la 20% la 22%, măsură care a intrat în vigoare la 1 ianuarie.

Creșterea costului vieții a redus sprijinul public pentru război. Sondajele realizate de Centrul Levada arată o schimbare semnificativă a opiniei publice: dacă în decembrie 2024, 37% dintre respondenți susțineau continuarea conflictului, iar 54% doreau negocieri de pace, un an mai târziu doar 25% mai sprijineau războiul, în timp ce 67% se pronunțau pentru discuții de pace.

Ratele ridicate ale dobânzilor, menite să combată inflația generată de război, au frânat investițiile. Oleg Deripaska, un oligarh apropiat de Kremlin, a distribuit recent un editorial critic la adresa guvernului, care avertiza că economia nu mai poate avansa „din inerție” și cerea dezvoltarea unei piețe de capital funcționale. Frustrarea elitei este amplificată și de imposibilitatea de a accesa activele private înghețate în băncile europene.

Pe plan extern, Rusia a respins categoric propunerea europeană și ucraineană privind desfășurarea unor forțe de menținere a păcii.

Continuarea războiului depinde de sprijinul elitei

Autorii analizei subliniază că, deși Putin poate reprima nemulțumirile populației prin mijloace coercitive, continuarea războiului depinde de sprijinul elitei de la Kremlin. Acest sprijin ar putea slăbi dacă Statele Unite vor furniza Ucrainei armamentul necesar pentru a contracara dronele și rachetele rusești. În acest context, presiunile din interiorul cercului de putere – inclusiv din partea oligarhilor – ar putea crește în favoarea negocierilor.