La fel ca și în Moldova, Rusia ar putea încerca să influențeze procesul electoral din România pentru a instala un guvern mai favorabil intereselor sale. Mai mult, un astfel de rezultat ar putea influența și alte state din zona estică a Europei, cum ar fi Polonia și Bulgaria, țări ce joacă un rol strategic în războiul din Ucraina.

Călin Georgescu, un admirator al lui Putin/ FOTO:Profimedia

Liderul primului tur al alegerilor prezidențiale din România s-a dovedit a fi cel despre care acum o lună se credea că nu are nicio șansă – politicianul de extremă dreapta și prorus, Călin Georgescu. Cât de posibilă este victoria sa în al doilea tur și ce ar însemna aceasta pentru Ucraina și Europa în ansamblu, a încercat să afle și publicația ucraineană Focus.

De menționat este că Georgescu, în vârstă de 62 de ani, și-a desfășurat campania electorală în mare parte pe rețelele de socializare, motiv pentru care a primit porecla de „candidatul TikTok”. Din punct de vedere al ideologiilor, el este un populist de dreapta tipic, un fel de „Trump al României”. Având în vedere că niciun sondaj de opinie nu prevestea măcar o apropiere de pozițiile sale de lider, care i-ar fi permis să ajungă în turul doi, rezultatul a fost, fără îndoială, o mare surpriză.

Pe locul doi cu 19,18% din voturi s-a aflat candidata din partea opoziției „Uniunea Salvați România”, proeuropeană și pro-ucraineană, Elena Lasconi, în vârstă de 52 de ani. Ea l-a depășit cu doar 2.742 de voturi pe premierul în funcție, Marcel Ciolacu, care a ocupat locul trei și care era considerat favoritul aproape incontestabil al alegerilor. Cel despre care se prognoza cu certitudine că va ajunge pe locul al doilea și va merge în turul doi, liderul „Alianței pentru Unirea Românilor” (AUR), George Simion, a încheiat pe locul patru cu aproximativ 14% din voturi.

Călin Georgescu, în vârstă de 62 de ani, în interviurile sale din urmă cu trei ani numea scutul de apărare antirachetă NATO din orașul românesc Deveselu „o rușine a diplomației”, declarând că Alianța Nord-Atlantică nu va proteja niciunul dintre membrii săi în caz de atac din partea Rusiei. De asemenea, el a criticat ajutorul militar acordat Ucrainei de către SUA și a exprimat în public admirație față de Ungaria și premierul său, Viktor Orbán, pentru abilitatea de a duce negocieri internaționale și a apăra interesele naționale.

Mai mult, Călin Georgescu a declarat că se simte extrem de apropiat de cultura rusă, lăudându-l pe Putin ca pe o persoană care „iubește cu adevărat țara sa”. Nu este surprinzător, așadar, că în România s-au găsit cei care au văzut în succesul electoral al lui Georgescu o posibilă „urmă rusă”. „Având în vedere poziția lui Georgescu față de Ucraina și discrepanța dintre sondajele de opinie și rezultatele efective, nu putem exclude (intervenția rusă - n. red.)”, a declarat profesorul de științe politice de la Universitatea Babeș-Bolyai, Sergiu Miscoiu într-un comentariu pentru The Guardian. În schimb, experții cu care a discutat Focus pun problema într-un context mult mai global.

De ce România este extrem de importantă pentru Putin

În acest sens, politologul Viktor Nebojenco a remarcat într-un interviu pentru Focus: „Probabil că nu mai există nimeni care să nu fi auzit în ultimii doi ani despre șantajul nuclear și amenințările Rusiei cu un atac nuclear asupra Ucrainei sau a Vestului. În realitate, la vârful Rusiei s-a luat de mult decizia de a face din chestiunea nucleară un element de bluff. În schimb, Putin a ordonat serviciilor de informații, finanțistilor și tuturor celor implicați să deschidă un nou război rece, neanunțat, împotriva Europei, unde vor exista scenarii diferite: de la diversiuni la scandaluri majore pentru a ajuta Rusia să formeze propriul său grup de lideri europeni. Exact așa a fost în anii ’80, când CPUS și Moscova ajutau palestinienii, organizau mișcări antiamericane etc. Așadar, pe acest tipar se va forma acum o presiune puternică a Rusiei asupra UE, în special asupra statelor care sunt alături de Ucraina.”

În acest context, expertul subliniază că o atenție specială este acordată blocului est-european – Bulgaria, România, Slovacia, Polonia. „În acest bloc, pentru Putin sunt deosebit de importante Polonia și România, în special pentru că este o țară vastă, prin care se face livrarea armelor occidentale către Ucraina. Putin vrea cu orice preț să schimbe conducerea politică în aceste țări, care susțin poziții pro-ucrainene. De aceea, acum se pune accent pe România, unde în curând va avea loc al doilea tur. De altfel, faptul că în Rusia nu a reușit să impună un candidat prorus în Moldova se datorează exclusiv faptului că alegerile acolo au avut loc mai devreme decât în România. Dacă ar fi fost invers, Europa nu ar fi reușit să păstreze Moldova, iar acum am fi avut două țări vecine, cu o atitudine ostilă față de Ucraina – Ungaria și Moldova”, subliniază politologul.

Dacă votul din România a fost cu adevărat unul de protest

Politologul Volodimir Fesenko a subliniat în discuția cu Focus : „În primul rând, din punctul meu de vedere, cu o probabilitate mare, în al doilea tur al alegerilor prezidențiale din România, câștigătorul nu va fi Călin Georgescu, care este un marginal strident. Cred că majoritatea cetățenilor României păstrează totuși simpatii pro-europene, dorind să rămână în lumea occidentală și nu să se îndrepte într-o direcție complet opusă. În al doilea rând, candidatul care a câștigat primul tur nu este atât prorus, cât antioccidental și extrem de radical. Cum să vorbim despre un om care este un admirator deschis al fascismului românesc și care afișează viziuni extrem de marginale și populiste?!”

Considerând primul tur un vot de protest, politologul a constatat: „Și dacă la noi, în alegerile prezidențiale din 2019, am avut un vot pozitiv, pentru că s-a votat pentru o figură alternativă pozitivă, acum în România a avut loc un vot negativ de protest. În acest sens, eu cred că victoria favoritul primului tur este puțin probabilă. Totuși, această poveste este foarte semnificativă, deoarece arată clar nemulțumirile față de propriile elite și față de politica Uniunii Europene. Această nemulțumire se manifestă acum în multe țări și vizează problemele agricole, așa-numitele priorități ecologice etc. Plus că mulți oameni se tem de riscul războiului, așa că reacționează la astfel de apeluri aparent anti-război.”

Fesenko consideră că primul tur al alegerilor din România este încă o manifestare a consolidării forțelor populiste de dreapta în Europa, mai ales în centrul și estul acesteia: „Aici nu vorbim doar despre România. Vedem victoria lui Fico în Slovacia, dominația lui Orbán în Ungaria. Dar ce să mai vorbim despre România, când naționaliștii de dreapta câștigă și în Austria! Din păcate, aceasta este tendința. Deocamdată, aceste forțe, cu excepția unor țări, nu sunt decisive, dar trebuie să le luăm în serios. De exemplu, la noi se pune accentul pe faptul că Georgescu este prorus, dar de fapt problema cheie este că el este antioccidental. Și această problemă depășește de mult limitele României”.

Pentru a evita astfel de rezultate electorale, precum cele din România, în primul tur al alegerilor prezidențiale, politologul subliniază că elitele aflate la putere ar trebui să asculte mai mult de oamenii „despre care uită sau pe care îi ignoră imediat după alegeri”. „Ese timpul ca elitele europene să se gândească serios la cum să abordeze problema populismului politic, pentru că urmările acestei probleme vor fi extrem de negative. Iar acest populism distructiv este un diagnostic care nu se referă doar la România și liderii ei”, a conchis Volodimir Fesenko.

În România, președintele ales pentru un mandat de cinci ani are puteri considerabile, mai ales în domeniul politicii externe și al securității, și reprezintă țara pe plan internațional. Totuși, președintele în funcție Klaus Iohannis, care își va încheia curând al doilea mandat, a fost extrem de pasiv pe scena politică globală, în ciuda aspirațiilor sale recente de a deveni noul secretar general al NATO, conchide Focus.ua.