Rachetele rusești oferite Iranului amenință navele SUA din Golful Persic
Sprijinul tehnologic pe care Moscova îl oferă regimului de la Teheran riscă să împingă confruntarea din Orientul Mijlociu într-o fază critică. Rachetele de croazieră supersonice dezvoltate cu asistență rusă ar putea permite Iranului să execute atacuri devastatoare asupra navelor militare americane din Strâmtoarea Hormuz, stârnind temeri legate de pierderi masive de vieți omenești și de o escaladare fără precedent a conflictului condus de administrația Donald Trump.
Rachetele Rusiei ar putea lovi navele americane în Golf FOTO: Hepta
Speranțele că întrevederea din august 2025 de la Anchorage, din Alaska, dintre Donald Trump și Vladimir Putin ar fi putut deschide calea păcii în Ucraina s-au dovedit o simplă iluzie pentru Washington. În prezent, dinamica geopolitică se tensionează periculos pe un alt front: specialiștii avertizează că armamentul de înaltă tehnologie furnizat de Rusia ar putea fi utilizat de Teheran pentru a viza direct forțele navale ale Statelor Unite mobilizate în Golf, conform unei analize publicate de iNews.
O investigație derulată de Financial Times a dezvăluit că inginerii trimiși de Moscova au sprijinit direct programele militare iraniene axate pe propulsia de tip statoreactor. Aceste sisteme conferă rachetelor viteze superioare și o capacitate distructivă sporită. Cooperarea reprezintă cel mai substanțial ajutor militar rusesc primit de Teheran în contextul luptelor împotriva forțelor americane și israeliene, totul derulându-se pe fondul extinderii asistenței oferite Iranului atât de Rusia, cât și de China.
Această nouă capabilitate militară pune într-un pericol direct zecile de ambarcațiuni militare americane care mențin blocada asupra exporturilor de țiței iraniene. Printre acestea se numără două portavioane, fiecare având la bord un echipaj format din circa 5.000 de militari.
Dr. Sidharth Kaushal, cercetător în cadrul centrului de analiză RUSI, atrage atenția asupra riscurilor ridicate de astfel de proiectile. Expertul explică faptul că o rachetă de croazieră supersonică reduce considerabil timpul de reacție al apărării antiaeriene de la bordul navelor. Într-un spațiu maritim îngust precum Strâmtoarea Hormuz, unde distanțele sunt minime, intervalul de interceptare devine o provocare extremă.
Spre deosebire de rachetele balistice, munițiile de croazieră supersonice – cum este modelul rusesc P-800 – au capacitatea de a naviga la altitudini extrem de joase, chiar la nivelul apei. Această traiectorie exploatează curbura Pământului pentru a întârzia detecția radar, complicând substanțial misiunea apărătorilor. Totuși, Kaushal notează că eficiența atacurilor iraniene rămâne condiționată de capacitatea de ghidare și reperare a țintelor, elemente afectate de loviturile anterioare ale aviației americane.
După șase luni de confruntări și blocade reciproce în strâmtoare, Teheranul a apelat rar la stocurile sale de armament antinavă, care au constituit și ele ținte predilecte pentru raidurile SUA. Există însă informații conform cărora regimul iranian a purtat negocieri cu Moscova pentru achiziționarea directă de rachete supersonice Yakhont.
Tom Newdick, analist militar la publicația The War Zone, subliniază că eforturile Teheranului confirmă o prioritate clară: întărirea forței de atac pe mare. Deși Marina SUA dispune de sisteme capabile să respingă aceste amenințări, Newdick avertizează că misiunea scuturilor navale devine extrem de complexă atunci când rachetele supersonice sunt lansate în salve mixte, alături de rachete balistice, arme subsonice și roiuri de drone.
Până în prezent, forțele iraniene au atacat baze din regiune și au doborât zeci de aparate de zbor americane, dar nu au reușit să scufunde sau să lovească nicio navă a SUA. Trecerea acestui prag ar schimba radical datele conflictului. Fostul analist CIA Ken Katzman atrage atenția că un atac soldat cu pierderi numeroase de vieți la bordul unei nave americane ar transforma ostilitățile într-o conflagrație devastatoare și ar consolida sprijinul politic intern pentru o eventuală campanie terestră ordonată de Trump împotriva Iranului.
O perspectivă similară este împărtășită de Michael Mulroy, fost oficial de rang înalt în Departamentul de Stat al SUA. Acesta anticipează că o lovitură reușită asupra flotei americane va atrage o ripostă militară copleșitoare, Pentagonul urmând să extindă lista obiectivelor vizate spre infrastructura strategică a Iranului, inclusiv centralele electrice pe care Casa Albă a evitat până acum să le bombardeze.
Între timp, colaborarea dintre Moscova și Teheran continuă să se consolideze. În cadrul unei întrevederi recente desfășurate în Kârgâzstan cu președintele iranian Masoud Pezeshkian, Vladimir Putin a reafirmat susținerea necondiționată a Rusiei în această perioadă critică. Informațiile serviciilor secrete americane indică faptul că Rusia a transmis deja Teheranului date de spionaj utilizate pentru a ghida atacurile împotriva instalațiilor militare americane din zona Golfului.
Explorează subiectele:
