Zeci de mii de soldați ucraineni au părăsit pozițiile de luptă și prima linie pentru a dispărea în anonimat, potrivit mărturiilor soldaților, avocaților și oficialilor ucraineni. Unități întregi și-au abandonat posturile, lăsând liniile defensive vulnerabile și accelerând pierderile teritoriale în fața rușilor, au relatat comandanți militari și soldați, potrivit AP.

Unii își iau concediu medical și nu se mai întorc, bântuiți de traumele războiului și demoralizați de perspectivele sumbre privind victoria. Alții au discuții în contradictoriu cu proprii comandanți și refuză să execute ordinele, uneori în mijlocul tirurilor.

„Această problemă este critică”, a spus Oleksandr Kovalenko, un analist militar din Kiev, subliniind că în al treilea an de război, nu este de așteptat ca această problemă să se rezolve, din contră.

Associated Press a vorbit cu doi dezertori, trei avocați și peste 10 oficiali și comandanți militari ucraineni.

„Este clar că acum, sincer vorbind, am stors deja maximul din poporul nostru”, a spus sub rezerva anonimatului un ofițer din Brigada 72, care a subliniat că dezertările s-au numărat printre motivele pentru care Ucraina a pierdut orașul Vuhledar în octombrie.

Numărul soldaților care dezertează, în creștere

Peste 100.000 de soldați au fost puși sub acuzare în temeiul legislației ucrainene privind dezertarea de când Rusia a invadat în februarie 2022, potrivit Parchetului General.

Aproape jumătate dintre ei numai în ultimul an, după ce Kievul a lansat o campanie agresivă și controversată de mobilizare care a fost în bună parte un eșec, recunosc oficialii guvernamentali și comandanții.

Este un număr uluitor dacă ne raportăm la faptul că înainte de a Ucraina avea doar circa 300.000 de soldați ucraineni angajați în luptă. E posibil însă ca această cifră să fie chiar subestimată. De pildă, un deputat la curent cu informații militare a estimat că ar putea ajunge până la 200.000.

„A rămâne tăcut în legătură cu o problemă uriașă dăunează țării noastre”, a spus Serhii Hnezdilov, unul dintre puținii soldați care a vorbit public despre decizia sa de a dezerta. El a fost pus sub acuzare după ce AP l-a intervievat în septembrie.

Un alt dezertor a spus că și-a părăsit unitatea de infanterie cu permisiune pentru că avea nevoie de o intervenție chirurgicală. După care, afectat de scenele sângeroase la care a fost martor, nu s-a mai putut motiva să revină.

„Cel mai bun mod de a explica este să-ți imaginezi că ești sub foc și din partea lor (rusă) vin spre tine 50 de obuze, în timp ce din partea noastră este doar unul. Apoi privești cum prietenii tăi sunt sfâșiați și îți dai seama că, în orice secundă, ți se poate întâmpla și ție”, a spus el.

„Între timp, băieți (soldații ucraineni) aflați la 10 kilometri (6 mile) depărtare ne ordonă la radio: Continuați, pregătiți-vă. Totul va fi bine”, a povestit el.

Anunțând că va dezerta înainte de o intervenție chirurgicală, Hnezdilov a motivat prin faptul că, după cinci ani de serviciu militar, nu mai speră că va fi demobilizat, așa cum a promis inițial guvernul.

„Dacă nu există un termen final (la serviciul militar), acesta se transformă într-o închisoare – devine greu din punct de vedere psihologic să găsești motive pentru a apăra această țară”, a spus Hnezdilov.

O problemă tot mai mare pentru Kiev

Pe parcursul războiului, dezertările au pus serios bețe în roate planurilor de luptă ale comandanților militari.

AP a aflat de cazuri în care liniile defensive au fost grav compromise, după ce unități întregi au sfidat ordinele și au abandonat pozițiile.

„Din cauza lipsei de voință politică și a gestionării proaste a trupelor, în special din infanterie, cu siguranță nu ne mișcăm într-o direcție în care să putem apăra în mod corespunzător teritoriile pe care le controlăm acum”, a spus Hnezdilov.

Armata ucraineană a avut un deficit de 4.000 de militari pe front în septembrie, în mare măsură din pricina morților, răniților, dar și a dezertărilor, potrivit unui parlamentar. Majoritatea dezertorilor au fost din rândurile proaspeților recruți.

Șeful serviciului juridic al unei brigăzi, care se ocupă de procesarea cazurilor de dezertare și de transmiterea acestora către forțele de ordine, a spus că acestea au fost numeroase.

„Ideea este că își părăsesc pozițiile de luptă în timpul ostilităților și tovarășii lor mor din această pricină. Ne-am confruntat cu multe situații în care unități întregi au fugit, mici sau mari. Și-au expus flancurile, iar inamicul a venit pe aceste flancuri și le-a ucis camarazii, pentru că cei ce apărau acele poziții nu știau că nu mai era nimeni în preajmă”, a spus oficialul.

Așa au pierdut Vuhledar - un oraș situat pe un deal pe care Ucraina l-a apărat timp de doi ani - în câteva săptămâni în octombrie, a spus ofițerul Brigăzii 72, care a fost printre ultimii care s-au retras.

Brigada avea deja efective puține în săptămânile de dinainte de căderea Vuhledar. Doar un batalion de linie și două batalioane motorizat au ținut orașul până aproape de final, iar din ele liderii militari au început să retragă unități pentru a sprijini flancurile, a spus ofițerul. Ar fi trebuit să fie 120 de oameni în fiecare dintre companiile batalionului, dar rândurile unor companii au scăzut la doar 10, a spus el. Aproximativ 20% dintre soldații dispăruți din acele companii dezertaseră.

„Procentul a crescut exponențial în fiecare lună”, a adăugat el.

Întăriri au fost trimise odată ce Rusia a înțeles poziția slăbită a Ucrainei și a atacat. Dar apoi au plecat și întăririle, a spus ofițerul. Din această cauză, în momentul în care unul dintre batalioanele Brigăzii 72 s-a retras, membrii săi au fost împușcați pentru că nu aveau habar că nimeni nu îi acoperă, a spus el.

„În acest stadiu, nu condamn pe niciunul dintre soldații din batalionul meu și pe alții. … Pentru că toată lumea este foarte obosită”, a spus el.

Schimbarea atitudinii față de dezertori

Procurorii și armata ar prefera să depună acuzații împotriva dezertorilor doar dacă nu reușesc să-i convingă să se întoarcă, potrivit a trei ofițeri militari și unui purtător de cuvânt al Biroului de Investigații de Stat al Ucrainei. Unii dezertori se întorc, însă doar pentru a pleca din nou.

Statul Major al Ucrainei a declarat că soldaților li se acordă sprijin psihologic, dar nu a răspuns la întrebările trimise prin e-mail despre impactul dezertărilor asupra câmpului de luptă.

Soldații puși sub acuzare au șanse mici, au spus doi avocați care se ocupă de astfel de cazuri și își construiesc apărarea pornind de la starea psihologică a clienților lor.

„Oamenii nu pot face față din punct de vedere psihologic situației în care se află și nu li se oferă ajutor psihologic”, a spus avocatul Tetyana Ivanova.

Soldații achitați de dezertare din motive psihologice au creat un precedent periculos pentru că „atunci aproape toată lumea este îndreptățită (să plece), pentru că aproape că nu au mai rămas oameni sănătoși (în infanterie)”, a spus ea.