Raportul SUA confirmă: România, țintă cheie a războiului hibrid rusesc în NATO
FOTO: arhivă
De ce este România o țintă
Cele șase țări analizate de CRS, inclusiv România, au fost alese datorită poziției lor strategice pe flancul estic al NATO, de-a lungul Mării Baltice sau Mării Negre – zone considerate vitale atât de Alianța Nord-Atlantică, cât și de Rusia. Pe lângă susținerea militară și de altă natură acordată Ucrainei, proximitatea acestor state față de Rusia sau Belarus le face deosebit de vulnerabile la acțiunile transfrontaliere și la efectele conflictului din Ucraina. Raportul indică o intensificare a amenințărilor hibride rusești în România și Bulgaria începând cu anul 2022.România și Bulgaria, două state membre ale NATO și ale UE situate de-a lungul Mării Negre, s-ar fi confruntat, potrivit unor rapoarte, cu amenințări hibride rusești tot mai intense începând din 2022. Expunerea la astfel de tactici ar putea avea implicații asupra stabilității interne, a infrastructurii critice și a securității ambelor țări, precum și asupra dezvoltării resurselor energetice offshore și a altor oportunități comerciale strategice. — Autorii raportului
Forme ale războiului hibrid rusesc
Raportul detaliază mai multe tipuri de amenințări hibride atribuite Rusiei: Bruiajul semnalului GPS Autoritățile din România și Bulgaria au remarcat o creștere a numărului de cazuri de bruiaj GPS în Marea Neagră. În 2023, presa a citat declarațiile de la acea vreme ale șefului Statului Major al Apărării din România, care a afirmat că Rusia bruiază "activ și constant" comunicațiile GPS în apele teritoriale românești din Marea Neagră. Oficialii bulgari din domeniul apărării au atribuit intensificarea bruiajului "sistemelor de război radioelectronic", însă au refuzat să numească partea responsabilă. Încălcări ale spațiului aerian și incidente cu drone România, țară vecină cu Ucraina, s-a confruntat cu numeroase încălcări ale spațiului său aerian de către drone începând cu 2022. Ministerul Apărării din România a înregistrat peste 100 de atacuri rusești împotriva unor ținte ucrainene aflate în apropierea frontierei comune. În acest context, au avut loc 29 de incursiuni neautorizate ale dronelor rusești în spațiul aerian românesc, precum și multiple descoperiri de resturi de drone pe teritoriul României. Un incident grav a avut loc în mai 2026, când o dronă rusească GERAN-2 s-a prăbușit într-o clădire de locuințe din Galați, provocând rănirea a două persoane. O organizație neguvernamentală română a semnalat că postările coordonate de pe rețelele sociale, apărute după acest eveniment, păreau să urmărească instigarea fricii publice și semănarea îndoielilor față de informațiile oficiale. În iulie 2026, pe parcursul a trei zile, avioane F-16 românești au interceptat și doborât drone care intraseră în spațiul aerian al țării, cel puțin una dintre ele fiind considerată de origine rusească. Ca reacție, autoritățile române l-au convocat pe ambasadorul Rusiei și au expulzat un diplomat rus. Atacuri cibernetice România și Bulgaria au fost ținte ale atacurilor de tip DDoS și ale altor atacuri cibernetice disruptive, atribuite de autorități și experți unor grupuri de hackeri pro-ruși. Aceste atacuri au vizat sisteme legate de alegeri, alte sisteme guvernamentale și infrastructura critică, conform raportului prezentat Congresului SUA. Sabotaj În 2025, autoritățile de informații din România au raportat că au dejucat o operațiune de sabotaj care viza infrastructura critică, legând suspectul de o "rețea extinsă de sabotori care vizează țările europene, controlată prin intermediari de serviciile secrete ruse". Într-un dosar penal în curs, doi cetățeni ucraineni, suspectați că au fost recrutați și dirijați de serviciile de informații ruse, sunt acuzați de tentativa de sabotaj la sediul fizic din București al companiei ucrainene de curierat Nova Post. Procurorii ar fi conectat acest caz la un complot mai amplu, care includea obiective și în Polonia. De asemenea, industria de apărare a Bulgariei ar fi fost vizată de operațiuni de sabotaj cu legături rusești. Interferență politică și dezinformare Un studiu din 2024 a concluzionat că România este "o țintă principală pentru campaniile ruse de război politic". Rusia urmărește să "creeze un climat de incertitudine și anxietate" în societatea românească, să "fractureze coeziunea societății românești", să "erodeze încrederea în alianța NATO și în instituțiile UE" și să slăbească sprijinul popular pentru Ucraina. Autoritățile române și diverși observatori au acuzat Rusia că încearcă să se amesteze în alegerile din România printr-o combinație de dezinformare, manipulare pe rețelele sociale și atacuri cibernetice. În contextul alegerilor parlamentare din Bulgaria din aprilie 2026, un raport a avertizat că această țară este unul dintre "mediile informaționale cele mai permisive din UE pentru manipularea malignă nedemocratică". Cauzele invocate includ "instabilitatea politică prelungită și polarizarea, o infrastructură de amplificare profund înrădăcinată în capturarea statului, aplicarea slabă a reglementărilor și reziliența socială scăzută". Anticipând o posibilă interferență în alegerile din 2026, autoritățile bulgare ar fi lansat o inițiativă pentru combaterea dezinformării și a amenințărilor hibride, solicitând totodată asistență din partea UE, se arată în raport .Explorează subiectele:
