Eurodeputatul social-democrat Victor Negrescu, vicepreşedintele al Comisiei pentru cultură şi educaţie (CULT) şi membru al comisiilor pentru bugete (BUDG) şi afaceri constituţionale (AFCO) ale Parlamentului European, este de părere că decidenții de la București trebuie să vină cu o nouă strategie pentru a relansa, la nivelul UE, discuțiile despre aderarea României la spațiul Schengen anul acesta, astfel încât țara să poată deveni membră a acestui spațiu cel târziu până la alegerile europene din 2024, relatează Agerpres.

„Din păcate, subiectul (extinderii) Schengen nu este pe ordinea de zi a Consiliului JAI din luna martie şi acest lucru îngreunează procesul de relansare a dezbaterii despre aderarea la spaţiul Schengen în cursul acestui an, pentru că un eventual vot, sau un nou vot, trebuie pregătit. Vă reamintesc că anul trecut au fost două reuniuni care au precedat votul din decembrie în care s-a discutat despre extinderea zonei Schengen şi au fost discutate, cu acele ocazii, inclusiv draft-urile ce reglementau aderarea la spaţiul Schengen. În acest context, este evident că trebuie să venim cu o nouă strategie pentru a obţine acest deziderat pentru ţara noastră până la alegerile europarlamentare de anul viitor. Asta înseamnă să fim mai prezenţi în capitalele europene, să dezvoltăm o acţiune comună împreună cu Comisia Europeană în aşa fel încât să convingem partenerii europeni şi, de ce nu, în acelaşi timp să încercăm un dialog cu partenerii austrieci, mediat – dacă nu se poate direct – de Comisia Europeană sau de statele influente din Uniunea Europeană”, a afirmat Negrescu în declaraţia acordată Agerpres, în contextul unei noi reuniuni a Consiliului Justiției și Afaceri Interne (JAI), care va aborda chestiuni conexe spațiului Schengen, dar nu și aderarea României și a Bulgariei.

Eurodeputatul a menționat că din discuţiile purtate personal cu mai mulţi oficiali europeni sunt semnale că ar putea exista o anumită flexibilizare a poziţiei Austriei după alegerile regionale din perioada următoare, însă a subliniat că dialogul trebuie purtat în principal de decidenții din România.

„Înţeleg că şi Suedia, şi Spania, care deţin succesiv preşedinţia Consiliului UE în acest an, caută soluţii. În acest sens, personal am fost în dialog cu reprezentanţii ambelor state, am fost chiar la Madrid, am discutat cu miniştrii suedezi. Căutăm soluţii şi este important ca în această logică toţi actorii relevanţi din România să sprijine acest demers important pentru ţara noastră”, a accentuat eurodeputatul social-democrat.

În opinia sa, este nevoie să se revină la un alt fel de argumente, „să arătăm încă o dată că acest veto aplicat extinderii zonei Schengen cu România şi Bulgaria este de fapt un veto la adresa solidarităţii europene şi că miza depăşeşte România şi este mult mai amplă, ce ţine inclusiv de capacitatea noastră de răspuns la actualele provocări”.

Cât privește agenda reuniunii Consiliului justiție și afaceri interne din 9-10 martie, prima întrunire formală sub președinție suedeză, aceasta cuprinde teme precum azilul și migrația, dar și chestiuni legate de spațiul Schengen.

În cadrul ”Consiliului Schengen”, miniștrii afacerilor interne vor discuta despre viitorul politicii în domeniul vizelor. Președinția și Comisia vor informa miniștrii cu privire la situația generală a spațiului Schengen și la punerea în aplicare a acțiunilor prioritare definite de Consiliu în iunie 2022.

De asemenea, miniștrii vor desfășura un schimb de opinii cu privire la punerea în aplicare a interoperabilității, în special în ceea ce privește începerea funcționării sistemului de intrare/ieșire.

Aceștia vor lua act de intrarea în funcțiune a Sistemului de Informații Schengen (SIS) consolidat, care a devenit operațional la 7 martie.