Răsturnare de situație în Italia: crima care l-a ucis pe Pasolini, reanalizată
Pier Paolo Pasolini Foto: Wikipedia
Decizia autorităților judiciare din Italia vine după ani de eforturi susținute din partea avocatului Stefano Maccioni, cel care l-a reprezentat în trecut și pe vărul cineastului. Apărătorul a cerut în repetate rânduri reluarea cercetărilor și își exprimă acum speranța că noul demers va reuși „să pună capăt acestei poveşti”.
„Fac apel la cei care ştiu ceva şi care nu au avut curajul să vorbească, să o facă acum”, a transmis avocatul, potrivit News.ro .
Cea mai recentă solicitare oficială pentru redeschiderea dosarului fusese înregistrată în anul 2023. Aceasta s-a fundamentat pe existența unor teste ADN, dar și pe posibile conexiuni între asasinat și temuta grupare infracțională Banda della Magliana.
O crimă de o violență extremă și o mărturie retrasă
Sfârșitul lui Pier Paolo Pasolini, survenit în 1975, a rămas până în prezent învăluit în mister, circumstanțele exacte fiind intens disputate. Cadavrul intelectualului prezenta semnele unei brutalități ieșite din comun: înainte de a fi incendiat parțial cu benzină post-mortem, regizorul fusese bătut crunt și strivit în repetate rânduri cu propriul autoturism.
La scurt timp după crimă, poliția l-a reținut pe Giuseppe „Pino” Pelosi, un adolescent în vârstă de 17 ani, surprins chiar la volanul mașinii victimei. Tânărul și-a asumat fapta și a primit, în 1976, o pedeapsă de nouă ani de detenție. Totuși, aproape trei decenii mai târziu, în 2005, Pelosi a schimbat radical cursul poveștii. El și-a retras mărturia inițială, motivând că a dat-o sub presiunea amenințărilor, și a dezvăluit că adevărații asasini ai regizorului ar fi fost trei bărbați care vorbeau cu accent din sudul Italiei.
Deși declarațiile din 2005 au determinat poliția să reia cazul la acel moment, investigația a fost oprită rapid, deoarece anchetatorii au considerat că noile elemente nu erau suficient de solide pentru a justifica continuarea cercetărilor.
Ipoteze: de la pelicule furate la masonerie
Pe lângă pista care indică implicarea organizației Banda della Magliana, de-a lungul timpului au circulat și alte teorii. Una dintre acestea leagă crima de loja masonică Propaganda Due (P2). O altă ipoteză plauzibilă vizează o capcană întinsă regizorului în urma furtului unor role de film din pelicula „Salò sau cele 120 de zile ale Sodomei”. Conform acestei variante, în ziua în care și-a găsit sfârșitul, Pasolini ar fi mers să se întâlnească cu hoții, încercând să negocieze recuperarea materialelor cinematografice.
Moștenirea culturală a unui intelectual incomod
Văzut drept unul dintre cei mai importanți artiști și gânditori italieni ai secolului XX, Pier Paolo Pasolini s-a născut la Bologna, pe 5 martie 1922. Intelectual cu viziuni de stânga, acesta a disecat în opera sa mutațiile suferite de societatea italiană după cel de-al Doilea Război Mondial, lansând critici acide la adresa consumerismului și a burgheziei.
Și-a început parcursul literar scriind romane dedicate păturii sărace din Roma, iar din 1950 a făcut pasul către scenaristică. Ulterior, producțiile sale cinematografice au generat numeroase controverse, atât prin temele abordate și ideile lansate în spațiul public, cât și prin modul direct în care se raportau la sexualitate. Printre cele mai cunoscute filme semnate de Pasolini se numără „Mama Roma” (1962), „Teorema” (1968), „Il Decameron” (1970) și controversatul „Salò o le 120 giornate di Sodoma” (1975).
Explorează subiectele:
